Oare nu ţi-e ruşine, mamă?!

234

O mamă se ducea la biserică cu singurul ei băieţel de mână, iar mama, din neştiinţă şi din îndemnul diavolului, după cum era obişnuită s-a îmbrăcat foarte luxos. Când au ajuns la biserică, copilul a fixat ochii la Domnul Hristos răstignit pe Cruce şi deodată a zis: „Ia priveşte, mamă, la Stăpânul nostru Hristos, că este gol şi plin de răni şi cu piroane în mâini şi în picioare, iar tu vii la biserică îmbrăcată aşa de luxos! Oare nu ţi-e ruşine, mamă?! Bagă de seamă să nu cazi în focul iadului!”

Mama, ruşinată de cuvintele copilului, şi-a făcut o haină simplă, pe care a păstrat-o numai pentru biserică şi a trăit până la moarte în modestie şi rugăciune.


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
1620

O frumoasă pildă din care multe se pot învăţa…

  Într-o biserică se întâmpla să vină cu regularitate un bătrânel în haine ponosite. Lumea, evident, se îmbrăca frumos la biserică, îşi lua – vorba ceea – hainele de duminică. Bătrânelului în schimb părea să nu-i pese. Haina murdară, prăfuită, pantaloni pătaţi… Aşa că oamenii au început să fie deranjaţi de treaba asta şi i-au […]

Articole postate de același autor
299

„Fiule, dă-Mi inima ta!”

Imaginea aceasta a unei inimi curățite mă duce cu gândul la lipsa de inimă. Poți curăți ceva ce ai. Nu poți cutăți ceva ce nu ai. Societatea noastră este marcată de oameni lipsiți de inimă, care nu prea mai au ce curăți, că au dat-o, au vândut-o. Și-au vândut inima. Or, inima nu este un […]