Oare nu ţi-e ruşine, mamă?!

290

O mamă se ducea la biserică cu singurul ei băieţel de mână, iar mama, din neştiinţă şi din îndemnul diavolului, după cum era obişnuită s-a îmbrăcat foarte luxos. Când au ajuns la biserică, copilul a fixat ochii la Domnul Hristos răstignit pe Cruce şi deodată a zis: „Ia priveşte, mamă, la Stăpânul nostru Hristos, că este gol şi plin de răni şi cu piroane în mâini şi în picioare, iar tu vii la biserică îmbrăcată aşa de luxos! Oare nu ţi-e ruşine, mamă?! Bagă de seamă să nu cazi în focul iadului!”

Mama, ruşinată de cuvintele copilului, şi-a făcut o haină simplă, pe care a păstrat-o numai pentru biserică şi a trăit până la moarte în modestie şi rugăciune.


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
293

Exagerările niciodată nu mântuiesc!

Mă împiedică faptul ca port pantaloni (sunt fată) în viaţa duhovnicească? Măi, dacă poţi să faci mătănii, nu te împiedică. Nu? Înţelegeţi? Adică sunt anumite lucruri…nu ştiu ce să zic. Astea sunt întrebări care pe mine mă înspăimântă. Adică eu singur s-ar putea să zic vreuna şi să mă bată părintele nu ştiu care din […]

Articole postate de același autor
98

Cum se poate păstra harul Sfântului Duh?

  Cum se poate păstra harul Sfântului Duh? Noi nu putem păstra harul, întotdeauna îl pierdem. Dar trebuie să încercăm mereu să-l redobândim. Dumnezeu Însuși îngăduie ca noi să-l pierdem, pentru ca să nu ne punem încrederea în noi înșine, ci în El, Care poate să învie și morţii. Nu e nimic mai statornic în […]