Oare nu ţi-e ruşine, mamă?!

404

O mamă se ducea la biserică cu singurul ei băieţel de mână, iar mama, din neştiinţă şi din îndemnul diavolului, după cum era obişnuită s-a îmbrăcat foarte luxos. Când au ajuns la biserică, copilul a fixat ochii la Domnul Hristos răstignit pe Cruce şi deodată a zis: „Ia priveşte, mamă, la Stăpânul nostru Hristos, că este gol şi plin de răni şi cu piroane în mâini şi în picioare, iar tu vii la biserică îmbrăcată aşa de luxos! Oare nu ţi-e ruşine, mamă?! Bagă de seamă să nu cazi în focul iadului!”

Mama, ruşinată de cuvintele copilului, şi-a făcut o haină simplă, pe care a păstrat-o numai pentru biserică şi a trăit până la moarte în modestie şi rugăciune.


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
476

Despre obiceiul atingerii de veșmintele preoților

În unele biserici sau la procesiuni, mulți credincioși, din pioșenie, obișnuiesc să se atingă de veșmintele preoților slujitori, de Sfânta Evanghelie ori de alte obiecte liturgice, având bune nădejdi în primirea milei Dumnezeului Celui Preaînalt. Am observat situații delicate, când o bătrână l-a oprit pe preot din cădit: înșfăcându-i epitrahilul, s-a șters cu el pe […]

Articole postate de același autor
314

Pentru o faptă bună nu este necesar un motiv sau un timp anume

V-aţi întrebat vreodată cât aţi putea dărui aproapelui din dragostea voastră, din timpul propriu sau din puţinii bănuţi pe care îi aveţi? V-aţi gândit vreodată câţi oameni aţi putea face puţin mai fericiti printr-un cuvânt, o îmbrăţişare, prin faptul că aţi rămas alături atunci, când toţi i-au păsit? Aţi încercat să priviţi prin casă şi […]