Actualitate

Măritul praznic al Botezului Domnului, la Catedrala episcopală din Soroca

1954

La măritul praznic al Botezului Domnului, PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur în Catedrala episcopală „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Soroca, în prezența clerului și a numeroșilor credincioși.

În cuvântul de învăţătură rostit în Catedrala episcopală, după citirea Pericopei Evanghelice, Preasfinţia Sa a explicat înţelesurile ce reies din Sfânta Evanghelie rostită astăzi la Sfânta Liturghie.

„Această taină mare a Botezului Domnului este pentru Biserică cea mai mare binecuvântare fiindcă prin Botez Biserica lui Hristos se măreşte, se întinde în spaţiu la toate popoarele şi în timp de-a lungul generaţiilor. Prin Botez nu se dăruieşte doar iertarea păcatelor, ci şi înfierea omului în Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt când a zis Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit Dumnezeu. Tatăl a cuprins şi umanitatea Fiului, nu numai dumnezeirea Lui şi prin aceasta ne-a cuprins pe noi pe toţi, cei care ne botezăm în numele Preasfintei Treimi.

Este o mare bucurie să ne aducem aminte că cei care ne-am botezat în Hristos în Hristos ne-am şi îmbrăcat”, a menţionat Părintele Episcop.

Creștinii prezenți la Ospățul Euharistic s-au cuminecat cu Trupul și Sângele Mântuitorului, apoi au participat la rânduiala sfințirii Aghesmei Mari.

După rugăciunea Pleacă, Doamne, ure­chea Ta şi ne auzi pe noi…., în vasele cu apă a fost afundată Sfânta Cruce şi busuiocul făcându-se semnul crucii de trei ori. După aceea, Vlădica Ioan a stropit pe toţi cei prezenţi cu apă sfinţită, în timp ce se intona troparul În Iordan Botezându-Te Tu Doamne.

Bucuria acestei mărețe sărbători bisericești, enoriașii au transmis-o tuturor celor de acasă: prietenilor, rudelor, apropiaților, celor neputincioși, conform tradiției și binecuvântării primite.

Sursa: http://ioanmosnegutu.info/


Articole postate de același autor
3327

Oamenii par a fi frumoşi numai pentru oameni

Oamenii par a fi frumoşi numai pentru oameni. Omul pare frumos altui om. De altfel, nimeni din lume nu ia în seamă frumuseţea omului. Natura nu ia în seamă pe omul frumos. Pentru ea toţi oamenii sunt măşti, sub care ea se străduieşte să recunoască buna sau reaua voinţă, şi buna sau reaua intenţie. Însă […]