– Părinte, aud multă lume vorbind de rău…
– Da, de multe ori suntem înclinaţi să vorbim de rău pe cineva, să colectăm tot felul de bârfe pe seama oamenilor, chiar şi aici în biserică. Dacă cineva greşeşte, imediat se întinde povestea că X a făcut o greşeală. Şi…!? Şi tu faci, şi eu fac. De ce colportaţi aceste ştiri şi le răspândiţi? Aşa cum preotul e mormântul spovedaniilor voastre şi al păcatelor şi niciodată nu va ieşi din gura preotului un cuvânt despre ceea ce aţi spovedit – că atunci el trebuie să fie caterisit – aşa şi voi, din toate ştirile rele, din toate bârfele, faceţi un mormânt în voi, îngropaţi-le în adâncul sufletului vostru şi faceţi-le uitate! Pentru că toate aceste lucruri sunt spre dezbinare.
Nu-s lucruri mari, sunt lucruri foarte mici, dar de ce să le aduni, de ce să strângi ceea ce spune rău unul despre celălalt, chiar dacă ceea ce spune e adevărat? Această colectare nu este pentru tine ceva care nu te afectează! Te afectează, pentru că tu cauţi lucrul acesta, tu ai un suflet care este înclinat spre aceste lucruri, tu deschizi poarta inimii tale ca să primeşti lucrurile rele şi pe urmă să le şi răspândeşti.