Actualitate

În mij­locul răutăţii lumii este aproape cu neputinţă să ţii piept de unul singur

7985

Foarte mulţi soţi se plâng adeseori unul de celălalt, fiindcă nu reuşesc să deosebească în marile greutăţi ale vieţii de familie planul bun al lui Dumnezeu. De pildă, unul se plânge că femeia lui este capricioasă, alta – că bărbatul ei este mânios. Când Stareţului Paisie Aghioritul i s-a atras atenţia asupra acestui fapt, acesta, zâmbind, a zis:

– Copii, Dumnezeu ştie mai bine decât noi cum să-Şi facă treaba. Dacă, de pildă, soţul este ţepos, Dumnezeu face în aşa fel ca soţia să ai­bă caracter blând, ca să nu îşi sară la gât. Domnul vede totul, vede şi faptul că două caractere copilăroase nu se potrivesc pentru viaţa în doi, fiindcă dorm de-a-mpicioarelea!

Grea este uneori slujirea căsătoriei; ea cere adesea multă răbdare, blândeţe, abnegaţie, însă osteneala aceasta este răsplătită însutit. În mij­locul răutăţii lumii este aproape cu neputinţă să ţii piept de unul singur. Pentru soţii ce se iubesc sfinţita legătură a căsătoriei este un reazim de nădejde pe calea către Cer. Când bate vântul în­ gheţat al lumii, omul iese îmbrăcat în căldura că­minului familial, şi se întoarce din marea tulbure a vieţii la insula domestică a harului, iar puterile lui de a îndura nevoile şi necazurile sporesc.

Mi­tropolitul Vladimir al Asiei Centrale

Din Cum să întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înțelepte pentru soț și soție de la sfinți și mari duhovnici, Editura Sophia, București, 2011, p. 103-104


Articole Asemănătoare
7231

Mit: „Căsătoria trebuie să înceapă de la o iubire nebună”

– Mulți, mai ales dintre tineri, cred că trebuie să te căsătorești doar atunci când există o „iubire nebună”, adică o patimă atât de puternică, încât rațiunea deja nu mai funcționează. O relație liniștită li se pare plisticos, insuficient de puternic pentru a întemeia o familie, iar o atitudine rațională în această situație este luată […]

Articole postate de același autor
146

Criza bisericii. Dacă ea există cine e de vină…

Un tânăr preot a fost trimis în prima sa parohie. Era plin de entuziasm, de bucurie: dorea cu adevărat să slujească acelei comunităţi şi ca aceasta să fie plină de credinţă, de viaţă. Spre dezamăgirea sa, aproape nimeni nu venea la sfânta Liturghie, iar viaţa spirituală a comunităţii lăsa mult de dorit. A mers pe […]