Pericopa evanghelică din Duminica a VIII-a după Rusalii, numită şi Evanghelia înmulţirii pâinilor, ne relatează despre una din minunile săvârşite de Mântuitorul Hristos. După ce Mântuitorul a binevestit mulţimilor cuvântul Evangheliei şi i-a vindecat pe cei bolnavi, ucenicii i-au cerut să le dea drumul mulţimilor „ca să se ducă în sate să-şi cumpere mâncare”. Hristos le răspunde însă: „daţi-le voi să mănânce”. Atunci ucenicii îi spun că au doar cinci pâini şi doi peşti. Mântuitorul, luând cele primite și binecuvântându-le, le-a dat ucenicilor pentru ca să poată hrăni mulțimea de oameni adunată. Astfel cei 5.000 de bărbaţi, în afară de femei şi copii, s-au hrănit și săturat cu pâinile şi peştii care s-au înmulţit, mai rămânânu-le 12 coşuri de firimituri, dovadă că hrana a fost mai mult decât suficientă.
Această minune ne arată încă o dată că acei care îl urmează pe Hristos, și pentru care viața este în primul rând respectarea cuvântului lui Dumnezeu, vor primi și toate acele bunuri materiale care ne sunt necesare pentru a trăi pe acest pământ. Deobicei diferența dintre oameni se poate observa în stabilirea obiectivelor pentru care ei trăiesc. Sunt unii care spun că scopul lor este de a câștiga cât mai mulți bani și de a aduna o avere. Iar toată viața lor se axează pe dobândirea bunurilor materiale. Ei devin atât de dependenți de acest scop și principiu de viață, încât în cazul în care dintr-un anumit motiv, nu că nu le-ar fi fe de ajuns pâinea și peștele, ci s-ar schimba starea lor materială, ei și-ar pierde și sensul vieții.
Nu există un criteriu obiectiv al bogăției și sărăciei. Există oameni care sunt proprietarii unor bogații imense, dar care dacă ar pierde o parte din acestea, ar simți că viața lor nu mai are nici o bucurie, că nu mai are are nici un sens. Pe de altă parte, există oameni care sunt mulțumiți cu o stare materială foarte modestă și pentru care viața este plină de bucurii, căci este plină de prezența lui Dumnezeu. Dacă cineva își propune ca scop principal al vieții dobândirea darurilor Duhului Sfânt, și nu înmulțirea bunurilor materiale, atunci aceste bunuri i se adaugă după cum le-a și spus Hristos ucenicilor Săi: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. „(Matei 6:. 33).
Experiența multor oameni din mai multe generații ne arată ca dacă îți alegi drept scop al vieții urmarea lui Hristos, atunci latura materială a vieții, cu adevărat trece pe plan secundar, iar cele necesare vieții se adaugă fără un efort deosebit. Și se întâmplă acest lucru pentru ca omul să-și poată îndeplini propria slujire. Și această minune se întâmplă cu mulți dintre noi: având surse limitate, acestea adesea se înmulțesc și Dumnezeu ne oferă tot de ce avem nevoie pentru viață – ne oferă în exces pentru ca să putem oferi și altora.
Hristos ne învață prin cuvintele sale, prin faptele și minunile înfăptuite, că scopul nostru este urmarea Sa, este îndeplinirea poruncilor Sale, iar viața noastră trebuie privită drept o slujire Lui. El ne învață prin minunile și exemplele oferite că toate celelalte ni se vor oferi:miracolul înmulțirii pâinilor va avea loc și în viețile noastre, precum și în viețile multor altorcreștini dacă vom alege calea la care ne îndeamnă Mântuitorul.
Dumnezeu ne vrea și pe noi ucenici ai săi, ucenici care odată alegând calea mântuirii, o urmează până la ultima suflare. Vrea să fim acei membri ai Bisericii care sunt vrednici și poartă pe bună dreptate numele de creștin, care nu participă doar pasiv la viața bisericii,venind la biserică pentru a primi anumite beneficii materiale și spirituale, ci acei membri care iau parte activ la misiunea încredințată apostolilor, participă la construirea Bisericii ca Trup al lui Hristos, contribuie la faptul că tot mai mulți oamenii să aleagă calea mântuirii.
Să-i cerem Domnului puterea de a fi apostoli și ucenici ai Săi, pentru ca și prin noi să se înfăptuiască minuni în această lume. Să ne ajute Dumnezeu ca prin Evanghelia de astăzi să înțelegem că în primul rând trebuie să ne hrănim sufletul prin unirea noastră cu Hristos, iar bunurile materiale pe care le primim să le folosim cu înţelepciune și chibzuință spre binele oamenilor și slava lui Dumnezeu.
Amin!
Episcop Ioan (Moşneguţu)
