Actualitate

Educaţia adevărată a copilului nu începe după naşterea copilului, ea se face în concept

Educaţia adevărată a copilului nu începe după naşterea copilului, ea se face în concept

50

Dumnezeu îl lasă pe om să acţioneze după cum îi e firea, numai aşa se aleg bunii şi răii, în funcţie de cum se poartă cu semenii lor. Dumnezeu nu-l biciuieşte pe om, nu-l hărţuieşte, Dumnezeu îl învaţă binele şi răul, după care îl lasă în lume.

Tatăl şi mama nu sunt toată ziua cu fiii şi fiicele lor, ca să-i împingă de la spate în lume, ci doar îi învaţă de mici, ce trebuie să facă, cum să facă, după care ei trebuie să se descurce singuri, să audă în minte glasul părinţilor, să vadă în minte modelul şi pilda părinţilor în ceea ce i-au învăţat. Aşa şi Dumnezeu, el seamănă lucrul şi fapta şi cuvântul bun în mintea omului, dar omul se face că nu le vede, omul le neglijează sau le ignoră şi face după cum îl sfătuieşte diavolul.

Educaţia adevărată a copilului nu începe după naşterea copilului, ea se face în concept. Părinţii care trăiesc în adevăr, care iau fiecare clipă ca un fior dumnezeiesc, care trăiesc în dragoste deplină, au mintea clară, limpede, pot să aducă pe lume un copil ca pe o bucurie pentru viaţă, conceptul acesta determină dezvoltarea ulterioară.

Păi în stare de ebrietate, în stare de mânie, în stare de ceartă, în stare de nemulţumire, în stare de nefericire, în stare de nebunie am putea spune, ce poate să conceapă o mamă?

Din Pr. Iustin Pârvu, Daruri duhovniceşti, Conta, 2007, p. 46-47


Articole Asemănătoare
7549

Despre o femeie a zis că îşi va da copilul diavolului sau din nou despre blestem

Trăia cândva o familie evlavioasă în Constantinopol, în frică şi iubire de Hristos. Au hotărât, într-un anumit moment al vieţii lor, ca de atunci să trăiască o viaţă de înfrânare, fără legături trupeşti. Diavolul, însă, îl ispitea pe bărbat cu gânduri de aprindere trupească, încercând să-i slăbească voinţa. Până la urmă, bărbatul a cedat ispitei […]

Articole postate de același autor
193

Lacrima este un mic dar din oceanul îndurărilor cerești

Lacrima care cade câteodată, chiar și cu laudă de sine, este un mic dar din oceanul îndurărilor cerești. Fie ea și necurată, de va cădea mai des, însoțită cu suspinarea pentru necurăția ei, în curând se va lumina. Știți cât de nearătos a fost Cel care nu avea nici chip, nici frumusețe, ci a fost […]