Actualitate

Drumul pocăinței, ziua a XX-a: nu este zadarnic să trăiești drept și curat, cu rost și cu dăruire

50

Ziua de azi a fost una apăsată de plecări. Două suflete, trecute de șaptezeci de ani, s-au mutat la Domnul, iar inima a simțit mai mult decât poate cuprinde cuvântul. În astfel de clipe îți vine în minte măsura anilor despre care vorbește Scriptura, ca o aducere-aminte că viața are un hotar, iar noi îl uităm adesea.

Mai întâi s-a mutat la Domnul un frate care, în ultimii cinci ani, a fost atât de aproape și prezent în viața comunității noastre, realizând ultima împodobire a unei biserici în calitate de pictor bisericesc. Fratele Pavel Curatu a fost chip de om de o rară finețe sufletească, cu multă omenie și bun-simț, trăitor profund al celor sfinte și dumnezeiești.

Avea un chip smerit, blând și plin de bunătate. Știa să se roage în timp ce picta, cu conștiința că lucra înaintea lui Dumnezeu și împreună cu sfinții zugrăviți pe zidurile bisericii. Pentru el, icoana nu era doar artă, ci și mărturisire; nu era doar culoare, ci și rugăciune. Zâmbetul și felul lui de a fi rămân ca o amprentă vie în inimile noastre. A plecat la fel de liniștit, precum a trăit.

Apoi s-a mutat la cele veșnice și un alt chip luminos: sora Olimpiada, care s-a dus în pace, în așteptarea întâlnirii cu Domnul. Profesoară de limba și literatura română din mediul rural, sora Olimpiada a știut să se dăruiască acestei nobile chemări fără rest. A prețuit și a pus în valoare o mulțime de elevi, pe care i-a încurajat să se respecte pe sine și să prețuiască ceea ce avem mai scump: credința, neamul și limba.

Într-o vreme în care valorile par să nu mai conteze, ea a rămas dreaptă, demnă, fidelă adevărului. Nu doar a predat lecții, ci a și format caractere, a sădit conștiințe.

Cu gândul la astfel de suflete, trecute la Domnul, conștientizezi că nu este zadarnic - ba chiar este foarte frumos - să trăiești drept și curat, cu rost și cu dăruire.

Pentru că, la urmă, nu anii în sine sunt măsura vieții, ci lumina pe care a lăsat-o în urma sa. Iar când plecarea unui om lasă în atâtea inimi recunoștință și pace, înseamnă că viața lui a fost binecuvântare.

Pr. Octavian Moșin


Articole postate de același autor
3343

Mănăstirea Zăbriceni – Agricultură ecologică pe timp de criză epidemiologică

Cultivarea plantelor aromatice poate fi considerată nu doar cea mai frumoasă și cea mai parfumată ramură a horticulturii, dar și o bună posibilitate pentru practicarea agriculturii ecologice, a cărei dezvoltare este favorizată și de condițiile pedoclimatice ale țării noastre. În această perioadă e mare forfotă pe plantațiile producătorilor, unde deja are loc recoltarea unor noi […]