Dacă-i iubesc, nu-i mai număr!

598

Demult, o mamă avea opt copii, pe care îi hrănea și-i îmbrăca din sudoarea feței sale.

Cineva a întrebat-o: „Cum reușești, cum te descurci să îngrijești și să hrănești opt copii?” Și mama, uitându-se cu drag la ei, a răspuns: „Îi iubesc din adâncul inimii mele”. Altcineva a întrebat-o: „Câți copii zici că îmbraci și hrănesti?” Și ea răspunse: „Dacă-i iubesc, nu-i mai număr!”.


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
6001

Credința adâncă a Părintelui Efrem Katunakiotul

Iubiții mei frați, trebuie să vă spun: suntem slabi în credință. Nu avem acea credință puternică, așa cum am văzut la Bătrânul Efrem Katunakiotul. Acesta, cândva, a avut o suferință trupească. Îi apăruse o eczemă pe piciorul stâng, iar această eczemă s-a tot întins, s-a tot întins, până i-a acoperit tot spatele. Ajunsese să aibă […]

Articole postate de același autor
149

Greutățile în viață fac rugăciunea mai ușoară, iar ușurătatea vieții face rugăciunea mai grea

Vrăjmășiile, scârbele și necazurile vieții par, la prima vedere, că îndepărtează de rugăciune. Acestea pot să îndepărteze însă doar pe cel slab legat de Dumnezeu. Pe acela care cu sinceritate Îl iubește și-L caută pe El, acestea pot încă și mai mult să-l facă lucrător în vremea unui necaz. Necazurile sunt precum vânturile – sting flăcările slabe […]