Demult, o mamă avea opt copii, pe care îi hrănea și-i îmbrăca din sudoarea feței sale.
Cineva a întrebat-o: „Cum reușești, cum te descurci să îngrijești și să hrănești opt copii?” Și mama, uitându-se cu drag la ei, a răspuns: „Îi iubesc din adâncul inimii mele”. Altcineva a întrebat-o: „Câți copii zici că îmbraci și hrănesti?” Și ea răspunse: „Dacă-i iubesc, nu-i mai număr!”.
Un călugar din Muntele Sinai, deși avea foarte mult de lucru, în fiecare zi el trebuind să gătească mâncare pentru câteva sute de oameni, totuși el nu era niciodatî năcăjit sau trist, ci îtotdeauna luminos la chip, vesel și voios. Starețul său îl admira pentru aceasta bună dispoziție, iar odată îi și ceru să-l lamurească […]
Cel mai mare păcat, pe care nu-L suportă Dumnezeu, este să judeci tu problemele cuiva, din sufletul lui, cu mintea ta! Fără ca să-i cunoşti sufletul!
