Cum să ajungem la smerenie şi pocăinţă?

1181

Cum să ajungem la smerenie şi pocăinţă?

Cum să ne angajăm pe calea smereniei şi a pocă­inţei? Este dificil să vorbeşti despre asta în mod vala­bil pentru fiecare. Cred însă că iniţiativa îi revine lui Dumnezeu. Mă gândesc la Sfântul Pavel pe drumul Damascului. Cunoaşteţi istorisirea: mergea la Damasc pentru a persecuta pe creştinii de acolo şi are această experienţă a întâlnirii nemaipomenite, uluitoare cu Iisus Hristos.

Hristos Şi-a început predica cu îndemnul la pocă­inţă şi convertire.

Cred că în existenţa fiecărui om intervine un ase­menea moment, un drum al Damascului, care are o chemare a lui Dumnezeude a-L urma. Această che­mare poate să fie un îndemn pozitiv de a-L urma pe Dumnezeu, dar poate fi şi sub forma unei nenorociri, a unei boli, a unei drame din viaţa noastră, care ne pune în faţa unei alegeri decisive şi ultime.

Problema este cum să continuăm. Există în viaţa spirituală un fel de lege: la început, omul primeşte harul, dar în mod inevitabil îl pierde, fiindcă în momentul în care primeşte harul nu este pregătit să-l păstreze. Altfel spus, Dumnezeu vine în întâmpinarea noastră chiar când suntem adânciţi în păcat. Altfel, nu suntem capa­bili să continuăm viaţa în Hristos.

Părintele Symeon de la Essex

Din Celălalt Noica – Mărturii ale monahului Rafail Noica însoțite de câteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, ediția a IV-a, Editura Anastasia, 2004, p. 145


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
3287

Dacă iubim pe cineva, trebuie neapărat să avem încredere în el

Zbuciumul pentru probleme inventate sau pentru evenimente care nu s-au întâmplat încă le otrăveşte foarte mult viaţa celor înclinaţi spre anxietate şi tulburări nervoase. Aşteptarea neplăcerilor poate fi pentru ei mult mai rea decât neplăcerile ca atare. Rugăciunea ne ajută să facem faţă acestei stări. „Fără Dumnezeu, n-ajungi nici până la prag”, se spunea în […]