Actualitate

PS Petru: Cel care-și păstrează sufletul curat, se bucură mereu de dragostea Domnului, de liniște si fericire

96

Într-o seara, un copil l-a întrebat pe părintele său: Tată,spune-mi terog ,cum se face că unii oameni sunt buni , iar alții- răi? De ce nu-s toți la fel ? Ei, băiatul meu, vezi tu,toți oamenii sunt fiii lui Dumnezeu . Și așa cum Dumnezeu ne iubește pe toți , la fel și noi trebue să ne iubim unii pe alții, fiindcă dragostea Domnului este ca și lumina Soarelui.

Doar ne lumineaza si ne încălzește Soarele pe toți, buni și răi , laolaltă. Sufletele noastre ar trebui sa fie pline de bunătate și iubire.dar,vezi tu, păcatele fiecăruia sînt asemenea norilor ce nu lasă razele binefăcătoare ale Soarelui să treacă. Păcatele sunt norii ce ne întuneca sufletul. Cu cît mai multe păcate ai, cu atît mai mult sufletul tău este mai întunecat și lumina dragostei lui Dumnezeu nu-ți pătrunde în inimă.

Sufletul omului este bucățica de cer pe fiecare o poartă în el. Pe acest cer trebue sa strălucească Soarele iubirii - Dumnezeu. Fiul meu, să te ferești de păcate , căci acestea se adună și îți întunecă viața, te fac rău și egoist. Cel care-și păstrează însă sufletul curat, se bucură mereu de dragostea Domnului, de liniște si fericire.

PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
175

Ce facem când vin „vremuri grele”?

Într-o dimineaţă, un tânăr artist intră într-o cafenea, fiind foarte entuziasmat că a fost angajat să picteze portretul unui om cu bani care avea o firmă de construcţii. În timp ce îşi savura cafeaua bucuros, văzu un ziar lăsat pe masa vecină în care era tipărit cu litere mari următorul titlu: VIN VREMURI GRELE. Începu […]

Articole postate de același autor
5792

Iertarea înseamnă să-l vezi pe om aşa cum e

Suntem încon­juraţi de oameni cu care uneori întreţinem relaţii anevoioase. De câte ori nu se întâmplă să aşteptăm ca celalalt să vină să se pocăiască, să ne ceară iertare, să se umilească înaintea noastră. Poate că l-am ierta dacă am simţi că s-a coborât atât de mult în faţa noastră încât iertarea ar fi ca […]