„Cea mai simplă cale de despătimire este iubirea!” Sigur că este o cale foarte grea: de unde s-o luăm dacă suntem păcătoşi?! De la Dumnezeu, încercând să pazim poruncile Lui de temelie. Cum primim iertare prin iubire mai degrabă decât prin nevoinţă? Ce înseamnă aceasta? Să ne adâncim în sufletul nostru, să cugetăm adanc la tainele mântuirii şi, aşa cum vrem noi să fim iertaţi, să iertam şi noi pe aproapele nostru.
Tot Hristos ne pune înainte ce înseamnă să iubim pe aproapele nostru: „ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor!” Voiţi să vă ierte? Iertaţi şi voi! Voiţi să se poarte frumos, să fie atenţi cu voi? Fiţi şi voi! Ei, pentru această iertare şi dragoste pe care o avem faţă de aproapele nostru, Dumnezeu varsă dragostea Sa asupra noastră, cunoaştem dragostea lui Dumnezeu şi ne uşurăm de păcate.
Spunea unul din Părinţi…, chiar Părintele Porfirie spunea: „De ce te străduieşti să scoţi întunericul din cameră? Fă o găuriţă şi las’ să intre lumina, şi întunericul de la sine va disparea! Deschide geamul!” Ei, noi ne întoarcem, ne chinuim cu păcatele noastre, le scormonim, le întoarcem pe toate părţile, ne sfâşiem…, de parcă ar sta în puterea noastră să ne izbăvim de ele! Mult mai simplu, spune Părintele Porfirie, deschide o portiţă prin care să intre Lumina Dumnezeiască şi intunericul, şi sfâşierile tale se vor risipi de la sine! Aceasta portiţă este gândul bun, gândul luminos pe care trebuie să-l avem despre aproapele nostru, despre Dumnezeu.
Noi L-am văzut, l-am cunoscut pe Dumnezeu. Hristos S-a descoperit nouă ca un Dumnezeu Care poate ierta pacatele într-o clipa! Nu înseamnă nimic pentru Dumnezeu să ierte păcatele. Păi, tuturor păcătoşilor le răspundea: „Mergi, iertate sunt păcatele tale! Mergi în pace şi nu mai păcătui!” Tuturor le-a răspuns aşa. Niciodata – nici vameşului, nici tâlharului, nici femeii desfrânate, nimănui – nu L-am auzit că a răspuns: „Mergi şi vei veni la Mine săptămâna viitoare, şi-atunci o să mai stăm de vorbă, să vedem ce-ai înţeles tu din ce ţi-am spus Eu”. Nu! Ci tuturor care veneau la El cu credinţă le spunea: „Iertate sunt pacatele tale! Mergi în pace şi nu mai păcătui!”.
Mai ales prin intâmplarea cu tâlharul ne cutremurăm noi de iubirea lui Dumnezeu. Acesta este Hristos aşa cum ni-L vesteşte Evanghelia. N-avem alt Hristos, n-avem alt Dumnezeu!
Extras din Ieromonah Savatie Baștovoi, A iubi înseamnă a ierta, ediția a doua, Editura Cathisma, București, 2006
