Tu zici „sunt creştin” şi te mulţumeşti cu asta. Aceasta e prima amăgire, să-ţi însuşeşti darurile şi făgăduinţă creştinismului, însă fără nici o grijă pentru a înrădăcina în tine adevăratul creştinism; sau să-ţi adaugi ceea ce nu poţi dobândi decât prin vârtutea şi vrednicia cea din lăuntru. Arătaţi singur că e o amăgire să nădăjduieşti într-o simplă denumire, că Dumnezeu poate ridica fii lui Avraam şi dintr-o piatră şi că poate lua făgăduinţa de la tine oricând, atâta vreme cât cele de trebuinţă pentru a avea parte de ea nu sunt împlinite degrabă. Mai ales, caută să înţelegi ce înseamnă să fii creştin, uneşte-te cu acest ideal şi vei vedea cât mai ţine această proptea a orbirii tale.
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Calea spre mântuire, Editura Egumenița, Galați, p. 140
