Recunoștința pornește de la gesturile foarte elementare, pe care le învățăm de acasă. Generația mea a fost învățată să spună: „Sărut mâna mamă”, „Sărut mâna tată”…”Copii de astăzi nu mai sunt învățați de mamele lor, să spună la sfârșitul mesei ‘sarut mâna mamă’.” Ce este recunoștința? Sentimentul pe care-l recunoști când cineva, o persoană […]

Un om sărac şi bătrân, fără rude şi fără casă avea permisiunea de la preot să doarmă noaptea în tinda bisericii. El se învelea cum putea cu o pătură ruptă şi murdară şi dormea acolo în frig, singurul avantaj fiind că nu s-ar fi udat dacă Dumnezeu ar fi dat ploaie. El nu deranja pe […]

Cum ni se cuvine nouă, creştinilor, care purtăm numele unor sfinţi din calendar, să prăznuim ziua numelui? – Când este sfântul căruia-i porţi numele, să te duci la biserică, să asculţi Sfânta Liturghie, să te împărtăşeşti, dacă eşti spovedit. Dacă poţi, fă oleacă de pomană la tine acasă, la câteva suflete amărâte. Vine o bătrână […]

Frumusețea dinafară e și mai prețioasă când o acoperă pe cea lăuntrică. Sluțenia lăuntrică schimonosește până și chipul cel mai frumos; frumusețea lăuntrică luminează și înnobilează până și cele mai nereușite trăsături în așa fel încât acestea nu se mai observă. Armonia, bunătatea, demnitatea lăuntrică, bogăția de idei, tăria de caracter, inima iubitoare și purtarea […]

A fost odată, într-un ținut îndepărtat, un om cu avere multă, numit Ilie. După douăzeci și cinci de ani de muncă, acest om a strâns o avere mare. Toți ziceau: – Ce fericit este Ilie! Are la avere de nu-i mai dă socoteală. N-are de ce să moară. Mai multe nenorociri se abătură asupra casei […]

Atunci când vii să te rogi împărătesei, Maicii lui Dumnezeu, crede cu tărie, înainte de rugăciune, că nu te vei întoarce de la ea fără a primi milostivire. Aşa este şi aşa se cuvine să gândeşti şi să crezi despre Dânsa. Fiindcă este Maica Atotmilostivă a Atotmilostivului Dumnezeu-Cuvantul şi despre milele sale nemăsurate şi fără […]

Un părinte evlavios mi-a povestit despre un frate slujitor, care, nefericitul, era foarte neatent când slujea. Neatenţia lui era atât de mare încât mărgăritarele sfântului Trup şi picăturile Sfântului Sânge se risipeau peste tot, fie când se împărtăşea el, fie când îi împărtăşea pe credincioşi. În nepăsarea lui obişnuia să zică: „Lasă, frate, că n-a […]

„Fă‑ţi haină pentru suflet, că‑i e greu… Mulţi oameni umblă îmbrăcaţi în rău: Unul cu şal din nepăsare împietrită, Altul în frac din răutate otrăvită, Din linguşire‑şi face rochie cineva, Iar răzbunarea e cămaşa altuia. Tu haină fă‑ţi din simplitate şi din milă, fără teamă, Chiar dacă nu‑s la modă şi nu‑s băgate‑n seamă. De […]

În fiecare zi slăvesc pe Dumnezeu pentru harismele pe care mi le-a dat. Una dintre ele este răbdarea. Este ora opt dimineața și într-un cartier al Atenei am luat în taxi o doamnă îmbrăcată și machiată, de parcă ar fi mers la o petrecere de noapte. La radio ascultam foarte încet o emisiune. Doamna, o […]

Am ajuns, iar, în mare, La peștii răpitori, Cu drapelul credinței. Să mă vadă smerită, Renăscută, după Învierile Din inima lor. Să le fiu acoperământ De la rănile nopților Când îi visam iar, casa mea. M-au întrebat cât de frumoasă Ne este viața șchiopătând Până la această dreptate. Am atins a scrie cum toți peștii […]