„Babusia” îi spuneau cu afecţiune nepoţii pentru care ea era cel mai important om din lume. Au trecut ani. Nepoţii au crescut şi şi-au întemeiat propriile familii. Bunica şi-a vândut casa, banii obţinuţi i-a dat nepoţilor, iar ea a rămas să locuiască împreună cu fiica şi ginerele. Vera, fiica sa, se îmbolnăveşte şi moare, iar ginerele refuză să mai locuiască cu fosta soacră, intenţionând să îşi refacă viaţa.
O femeie avea un sot care căzuse în patima betiei. Îi era din ce în ce mai greu să îl rabde, dar îl răbda. Chiar dacă uneori simtea că nu mai are nici un pic de dragoste pentru el, ea avea grijă de el pe cât putea. Odată, într-o toamnă, când începuseră ploile, ea i-a […]
Iubirea pe care Dumnezeu o poartă oamenilor îşi află expresie simbolică în iubirea maternă, atât de firească şi atât de cunoscută fiecăruia dintre noi. În infinita Sa iubire, Domnul „are grijă de noi” (cf. I Petru 5,7) şi, în virtutea acestei griji, ne trimite încercări şi suferinţe. Care mamă iubitoare nu-şi întristează uneori odrasla, supunând-o […]
