Actualitate

„Achitate prin Scump Sângele Domnului!”

181

Unui pustnic arătându-i-se diavolul într-o noapte, a început să îi înşire păcatele: „Ai făcut asta şi asta, … ceia şi ceia,…vai de sufletul tău!…”.

– Numai atâta, a întrebat pustnicul?

– Ba ai mai făcut şi alte multe şi destule, ca să ai parte de focul iadului nostru!

– Te rog – i-a zis pustnicul – scrie-mi-le pe o hârtie, ca să nu le uit!

Când au fost gata, pustnicul luă hârtia de la diavol, făcu peste ea semnul Sfintei Cruci şi scrise cuvintele: „Achitate prin Scump Sângele Domnului!”, apoi i-a întins-o diavolului, spunându-i: „Mi-ai dat nota, poftim aici chitanţa!”.

Atunci, crăpând de furie şi de necaz, diavolul îndată s-a făcut nevăzut.

În fiecare zi, şi noi facem o foarte lungă notă de păcate, să căutăm însă să o achităm cât mai repede cu putinţă, căzând cu ea în faţa Crucii Scumpului nostru Mântuitor, căci ea nu poate fi plătită decât prin Scump Sângele Lui.

Sursa: 1.000 de Pilde, Dr. Grigorie Gh. Comşa, Episcopul Ardealului


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
44

Vrem să ne mântuim?

Din punctul de vedere al deplinei noastre responsabilităţi cred că filosofii existenţialişti au dreptate. Scuza „împrejurările mi-au fost potrivnice” nu e invocată decît de cei slabi şi nehotărîţi. Pentru o personalitate puternică – dintre acelea cărora Alain le spunea firi de crocodil: Goethe, Descartes, Stendhal, Spinoza – împrejurările sunt mai curînd ceea ce istoricul Arnold Toynbee numeşte […]