„Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-ngenunchere
Sculați. Hristos a Înviat!”
(Alexandru Vlahuță – Hristos a Înviat)
Iubiți frați și surori,
Să ne veselim și să-i mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să ajungem sănătoși și plini de bucurie să prăznuim și în acest an cea mai frumoasă sărbătoare a Bisericii noastre Ortodoxe strămoșești, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Învierea Domnului Hristos, este și învierea noastră, deoarece Domnul luând chipul robului Său, a binecuvântat încă odată neamul omenesc oferindu-i asemănarea din toate punctele de vedere cu El.
Învierea nu este doar o simplă sărbătoare! Este o sărbătoare a bucuriei, este o sărbătoare a veseliei, dar mai mult de atât este o sărbătoare prin care Dumnezeu își arată mila Sa față de noi prin minunea cea mare: pogorârea Luminii Sfinte de la Ierusalim, un moment emoționant și plin de unicitate, pentru că niciunde și niciodată, în nici o altă credință nu se întâmplă un asemenea eveniment. Acest moment divin nu este doar un simbol, ci este o înștiințare față de făptura noastră scăldată în patimi și slabă în credință că Dumnezeu este viu.
Domnul ne arată toate aceste minuni pentru că apostolilor înșiși nu le-au venit să creadă că Hristos a înviat, asta ne spune chiar Sfântul Ap. și Ev. Marcu: „și ei, auzind că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut” (Marcu 16,11).
Prin Învierea Sa, Hristos Domnul ne cheamă la renaştere duhovnicească, la redobândirea sfinţeniei şi a nevinovăţiei primite la Botez, la lumina pascală ce urmează după vremea de întristare, de pocăinţă şi de post, de luptă cu păcatul.
Chemarea liturgică „Veniţi de luaţi lumină” este un îndemn pentru toţi creştinii de a deveni „fii ai luminii”, de a trăi în bucuria învăţăturii Domnului nostru Iisus şi de a lupta împotriva tuturor tendinţelor de respingere a adevărurilor evanghelice mântuitoare.
Învierea lui Hristos, este o victorie a umanității, a creaturii lui Dumnezeu în fața diavolului, care văzând pe Domnul Înviat a realizat că nu are nici o șansă în fața credinței și în fața vieții, atâta timp cât omul luptă și își dorește cu adevărat viața veșnică.
Având atâtea motive de bucurie cu prilejul acestei sărbători, să nu uităm nici de aproapele nostru, să ne iertăm unii pe alții și să ne împăcăm cu cei ce avem neînțelegeri, procedând ca Hristos, care s-a rugat pentru răstignitorii Săi: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac”(Luca 23,34), dar să nu uităm să îi ajutăm și pe cei de lângă noi să-și ducă Crucea pe Golgota vieții, ca fiecare din noi să se bucure de Învierea Domnului.
Ajutorul față de aproapele este o jertfă a noastră, care ne aseamănă și ne aduce iarăși, din această privință, aproape de Hristos Dumnezeul nostru, Cel Care Însuși S-a jertfit prin moartea Sa de pe Cruce, jertfă prin care de fapt, peste exact trei zile a Înviat.
Pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu Învierea este bucurie nespusă și prilej de veselie a sufletului și întărire în necazurile care ne împresoară în viața noastră de zi cu zi, dar pentru cei care-L urăsc, Învierea este motiv de a se întoarce și a-și umple inima de dragoste și iubire față de Dumnezeu, pentru că și pe ei Domnul îi va ierta și îi va iubi asemeni lui Petru care de trei ori s-a lepădat de Hristos, în acele momente grele când Hristos prin firea Sa umană ar fi avut nevoie de susținerea celor apropiați ai Săi.
Bucurați-vă și să nu fiți triști, deoarece chiar îngerii trimiși de Domnul la mormânt să prăvălească piatra, au zis: „De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceți-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie răstignit, iar a treia zi să învieze” (Luca 24,5-7).
Dragi creștini,
Dorindu-Vă din tot sufletul, un Paști plin de bucurie sfântă și împlinire sufletească alături de cei dragi, să mărturisim împreună cu inima curată tuturor pe care îi întâlnim în calea noastră, asemeni Sfântului Serafim al Sarovului,
„Hristos a Înviat, bucuria mea”!
Cu dragoste părintească,
† SILUAN
Episcop de Orhei,
Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove,
Stareț al Sf. Mănăstiri Curchi
