De fiecare dată tot mai mulţi, tot mai tari în credinţă

1991

Săptămâna Floriilor, tot ea şi a Tineretului Ortodox, îi găseşte pe căuşeneni plini de vervă, încadraţi într-o suită de activităţi menite să întărească în inimi Curata, Dreapta Credinţă. În primele rânduri – elevii şi dascălii lor. Ei au organizat  lecturi şi dezbateri pe teme creştine, concerte pascale, expoziții în desen, activităţi filantropice şi altele. În satul Sălcuţa, spre exemplu, această perioadă a coincis cu aniversarea a 25 de ani de la fondarea corului parohial şi liceal Buna Vestire,  colectiv artistic model – bun prilej pentru a veni în faţa enoriaşilor cu un florilegiu de alese cântări divine.

Apoteoza acestor manifestări creştine a fost, desigur, Drumul Crucii la care au participat, în ciuda timpului de afară nu tocmai favorabil, circa 200 de persoane, venite din centrul raional Căuşeni, satele Sălcuţa, Taraclia, Cârnăţeni, Opaci, Copanca, Chircăieştii Noi. Erau ca nişte pârăiaşe care se unesc launloc pentru a da viaţă unui râu. Intrarea acestui numeros alai pe porţile largi ale Mănăstirii Marta şi Maria amintea de departe triumful Mântuitorului în Ierusalim, unde mulţimile nu mai conteneau să strige Osana!Osana!

O realizare foarte preţioasă, spre care s-a mers ani de zile, - mulţi dintre copii au fost însoţiţi nu numai de preoţi, ci şi de profesori, şi de părinţi. Ce poate fi mai frumos decât unitatea creştină a familiei?

În  somptuoasa biserică a mănăstirii Marta şi Maria un sobor de preoţi din care au făcut parte Nicolae Jelihovschi (Sălcuţa), Mihail Berestean (Taraclia), Victror Ghenciu (Cârnăţeni), Adrian Iaţco (Căuşeni), Ioan Griţcu (Tănătară), Ioan Bacal (Chircăieştii Noi) au slujit un Te-Deum de mulțumire și cerere către Dumnezeu pentru întărirea tuturor în dreapta credință, în special a copiilor și tinerilor.  De data aceasta slujba religioasă era susţinută de un cor unit din sute de elevi şi supravegheată de Victor Velciug, protopop al raionului Căuşeni, paroh al bisericii Adormirea Maicii Domnului din satul Copanca şi preot militar.

Despre copii a vorbit în predica sa şi Nicolae Jelihovschi, protoiereu, cleric al bisericii  Adormirea Maicii Domnului  din satul Sălcuţa.

Mântuitorul a fost întâmpinat cu slavă de mulţimi şi printre cei care au venit să-L vadă erau şi copii. Nu mai târziu de patru zile aceiaşi oameni care acum strigau Osana!  aveau să-i ceară lui Pilat: - Răstigneşte-l! Deosebirea este că de data aceasta, printre cei care-i doreau moartea, copii nu erau. Copiii sunt oglinda curată a sufletului creştin.

Despre importanţa jertfei supreme a Mântuitorului a vorbit şi preotul MihaI Berestean, protoiereu, cleric al bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Taraclia.

După slujba religioasă elevii au venit cu un bogat program de cântece creştine. Unul dintre ele, Avem o țară sfântă, e pe cale să devină imn al tineretului creştin. Sărbătoarea a finalizat la biserica cu hramul Ştefan cel Mare şi Sfânt care se află în partea de jos a amplasamentului, lângă izvorul cu apă sfinţită, dătător de sănătate. Alaiul a mers încoace interpretând binecunoscuta piesă muzicală Când era să moară Ştefan. Bun prilej pentru o educaţie patriotică adecvată.

 

Vladimir SĂRĂTILĂ

jurnalist 

 


Articole Asemănătoare
3704

Corul Buna Vestire la cel de-al 25-lea an de veste bună

Corul „Buna Vestire” din parohia Sălcuţa, Căuşeni a implinit astăzi 25 de ani de la înfiinţare, 25 de ani de când, părintele Nicolae Jelihovschi, împreună cu membrii colectivului, au hotarât să aducă vestea bună prin cântec. În acest sfert de veac „Buna Vestire” a incântat/cucerit lauri pe numeroase scene din ţara noastră, dar şi de peste hotare. […]

    Articole postate de același autor
    4677

    Haina, bineînţeles, împodobeşte, dar fără suflet tot nu foloseşte…

    „Fă‑ţi haină pentru suflet, că‑i e greu… Mulţi oameni umblă îmbrăcaţi în rău: Unul cu şal din nepăsare împietrită, Altul în frac din răutate otrăvită, Din linguşire‑şi face rochie cineva, Iar răzbunarea e cămaşa altuia. Tu haină fă‑ţi din simplitate şi din milă, fără teamă, Chiar dacă nu‑s la modă şi nu‑s băgate‑n seamă. De […]