Radu Gyr – Metanie

4199

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
8055

Când cineva se lasă în seama lui Dumnezeu, El nu-l lasă

Părintele Tihon, atunci când s-a dus la Coliba Sfintei Cruci, nu avea biserică, deşi îi era absolut ne­cesară. Nici bani nu avea ca s-o facă, ci numai o mare credinţă în Dumnezeu. Într-o zi, s-a rugat şi a pornit spre Karyes, cu credinţa că Dumnezeu îi va iconomisi banii de care avea trebuinţă ca să […]

Articole postate de același autor
6104

-Cum să ne iertăm părinții și să devenim maturi?

Dacă nu veți reuși să vă iertați părinții, să creați o relație emoțională caldă cu ei, să înțelegeți că ei sunt așa cum sunt, cu toate calitățile lor pozitive și negative (la fel ca toată lume, la fel ca voi), nu veți reuși să vă ridicați nivelul de apreciere de sine, nu veți reuși să […]