Dacă în fiecare zi, pentru tot restul vieții tale, vei petrece 1 minut având mintea complet cufundată în Domnul, e mai bine decât a petrece 100 de ani rugându-te prin cuvinte, dar fără a conștientiza prezența lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă să te oprești din citirea acestor rugăciuni. Dacă tot ce poți face în viața ta este aceasta, atunci a meritat să trăiești. Dar unii nu ajung niciodată aici. Pentru că nu pot scăpa de boala bolilor: iubirea de sine.
Nu-L vei iubi niciodată pe Domnul, nu te vei ruga niciodată cu adevărat și nu te vei mântui dacă nu încetezi să te iubești pe tine însuți! Iubește-L pe Domnul și pe aproapele tău. Și când vei face acestea, vei putea să te rogi. Ai greutăți în a te ruga din cauză că te iubești pe tine însuți.
Voi arunca o ”bombă” asupra voastră și apoi vă voi lăsa să-mi puneți întrebări. Iată “bomba” – deși mereu e dureros să spun, dar cred că e important pentru voi să auziţi asta. Cu toții ați venit aici cu un scop, și cred că în cele mai multe cazuri este unul bun și sper că mulți din cei din această încăpere se străduiesc și îşi doresc să se mântuiască, să fie cu Domnul. Dar aproape aş putea să vă garantez, și sper să-mi dovediți că greșesc, că cel puțin unul, dacă nu chiar mai mulți din această încăpere, nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu, nu se vor mântui! Și aceasta se va întâmpla prin propria voastră alegere. Nimeni nu vă va opri, singuri vă veți opri. Orice aveți nevoie, absolut orice, pentru a vă mântui, se află în această biserică. Dar câțiva dintre cei de aici nu vor profita de aceasta. Și nu vor vedea niciodată Fața lui Dumnezeu, cu excepția Zilei Judecății. Treziți-vă! Nu rămâneți afară din Împărăție! Voi singuri sunteți cei care vă veți lăsa pe dinafară! Nimeni altcineva. Și începeți lupta prin a-L iubi pe Domnul cu toată mintea voastră! Dar mintea voastră este plină de toată nebunia, de tot felul de gânduri şi judecări nebuneşti față de aproapele, de gânduri de poftă trupească, de imaginație, de lucruri care înseamnă pierdere de timp, de muzică și de alte gunoaie, în loc să fie ocupată de gândul la Domnul. Deci nu Îi dai Domnului toată mintea ta. Nu-L iubești pe El, ci te iubești pe tine însuți. Inima ta nu este plină de iubirea pentru fratele tău, ci este plină cu mânie, judecată şi frică. Curățește-ți inima! Umple-o cu Dumnezeu și cu dragoste pentru fratele tău! Domnul știe ce este în sufletul tău, îți știe toate patimile și toată mizeria. Domnul te poate elibera de toate acestea prin cel mai frumos lucru pe care-l putem avea, prin dragoste.
Rugăciunea este răspunsul la dragoste. Dar mai întâi trebuie să încetezi să te iubești pe tine însuți.
E greu câteodată să-L iubești pe Domnul pe care nu-L vezi, dar Domnul ne-a dat o soluție pentru aceasta: iubește-l pe fratele pe care îl vezi și apoi Mă vei iubi pe Mine.
Convorbire la Mănăstirea Optina din Rusia, 2013
sursa Cuvantul Ortodox
