Într-o primă fază, postul poate fi înțeles prin a te reţine total sau parţial de la anumite alimente şi băuturi, de la viaţa conjugală şi distracţii, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Dacă ținem postul astfel, nu facem altceva decît să arătăm că ținem doar o parte din postul propriu-zis. Acest fel de post este numit postul văzut. Dar este și partea nevăzută a postului, cea interioară, duhovnicească, sufletească, care de multe ori este mult mai importantă decât cea fizică, și aceasta înseamnă reţinerea spirituală de la gânduri, pofte, patimi, vorbe şi fapte rele.
Învățătura biserici consideră că adevăratul post este postul integral, adică trupesc și sufletesc în acelaşi timp. Sfinţii Părinţi au subliniat că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morală. După cum toate lucrurile în lumea aceasta se fac cu un oarecare scop, la fel și postul are ca scop: înmulţirea milosteniei, întețirea rugăciunii către Dumnezeu, sporirea în pocăinţă, pregătirea pentru Sfânta Împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.
Învățătura Bisericii ne spune că, postul potoleşte poftele trupului; postul este o jertfă bine plăcută lui Dumnezeu; postul ajută rugăciunea; postul purifică organismul de toxine, îl înnoieşte şi-l fereste de boli, iar de unele chiar îl vindecă. Prin urmare postul este de folos nu doar sufletului, ci și trupului.
Sfinţii Părinţi nu doar au dat învățături despre post, și nu doar au îndemnat pe creștini la această nevoință, ci mai cu seamă urmînd exemplul Mîntuitorului, care însuși a postit, au postit și ei, dar nu orice post, ci posturi foarte aspre, nemîncînd nimic cîte 40 de zile, nebînd apă multe zile, postind doar cu pîine și apă, cît și-n alte chipuri. Și toate acestea le făceau din dragoste, întrucît îi înțelesese folosul și importanța postului în cele spre mîntuire. Tocmai de aceea și toți sfinții recomandă pentru creștini postul, știind din experență proprie cît folos aduce sufletului.
Cel mai clar despre folosul postului vorbește Sfântul Vasile cel Mare care zice: „Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale şi închisori. Postul i-ar ajuta pe toţi să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginţi, lăcomia, ura, dușmănia şi orice vicleşug. Prin post putem ajunge asemenea cu îngerii.”
Postul dragii mei, face inima zdrobită şi smerită, nimiceşte vîltoarea poftelor, stinge aprinderea desfrânării şi luminează înţelepciunea omului. Într-un cuvînt postul desăvârşeşte pe creştin. Diavolul cunoaște cît se poate folosi creștinul dacă postește, de aceea ne dă felurite neputințe și cugete viclene numai să nu postim cum se cuvine. Să urmăm dragii mei sfaturile bisericii și să ne ostenim în cele spre mîntuire și prin ținerea sfintelor posturi, căci după cum a zis Hristos: doar cu post și, respectiv prin rugăciune, ne vom izbăvi de puterea vătămătoare a celui rău, care caută să ne piardă sufletele.
Preasfințitul PETRU
Episcop de Ungheni și Nisporeni
