„Revoluția sexuală” își atinge punctul culminant: desființarea familiei. Conform unei noi legi din provincia canadiană Ontario, nu mai există „mamă” și „tată”, iar relațiile naturale părinți-copii sunt înlocuite cu unele contractuale. De acum, Statul va decide cine sunt părinții unui copil.
Pe 29 noiembrie, Parlamentul provinciei Canadiene Ontario a adoptat, cu votul unanim al celor 79 de membri prezenți, o nouă lege privind relațiile de familie: „Legea 28”. Opoziția, reprezentată prin partidul cu nume caragialesc „Conservator progresist”, a absentat de la vot.
Grupările pro-familie au criticat guvernul liberal pentru impunerea controversatei legi, supranumită „Toate familiile sunt egale”.
Conform lui Gwen Landolt, reprezentanta organizației REAL WOMEN,
„[Legea 28] răstoarnă complet fostul sens al familiei, care consta în persoanele unite prin căsătorie, legături de sânge sau adopție.”
Legea anterioară din Ontario conținea formularea: „în toate scopurile legislației din Ontario, o persoană este copilul părinților săi naturali”, cu excepția adopției.
Legea „Toate familiile sunt egale” redefinește termenii „mamă” și „tată” ca „părinte”, pentru a include cuplurile homosexuale care obțin copii prin reproducerea asistată.
Cine poate fi „părinte” conform Legii 28? Juristul John Sikkema explică.
Simpla furnizare „a unui material reproductiv sau a unui embrion pentru utilizarea în concepția unui copil prin intermediul reproducerii asistate” nu califică o persoană drept părinte.
„Părintele care naște” un copil (a se observa că legislația elimină explicit termenul „mamă” pentru a include „bărbații transgen care nasc”, sic!) este părinte, cu excepția cazului în care a agreat să fie părinte-surogat și renunță la drepturile sale la scurt timp după nașterea copilului. Dacă „părintele care naște” refuză să renunțe la calitatea de părinte, un tribunal poate rezolva problema declarând toate părțile semnatare ale contractului de surogație (în număr de până la 4) – sau orice altă persoană! – ca fiind părinții copilului.
Legea permite ca maximum 4 persoane să încheie un „contract pre-concepție de parentaj” (pre-conception parentage agreement, PCPA), prin care acestea să devină „co-părinți” la nașterea copilului. Este posibil ca niciunul dintre semnatarii PCPA să fie efectiv părinte biologic, întrucât pot fi utilizați donatori externi de „material reproductiv sau embrion”, deși „părintele care naște” trebuie să fie una dintre părțile semnatare ale PCPA.
Legea ignoră interesul copilului de a-și cunoaște originile, neavând nicio prevedere în acest sens, deși, prin modul în care a fost gândită, ea separă copilul de părinții săi naturali.
Conform dr. Scott Mason:
„Legea elimină termenii de „mamă” și „tată” din dreptul familial – mamă, în totalitate – pentru a permite o relație pur contractuală între un număr de până la 4 adulți, iar copiii sunt definiți legal ca fiind ai acestora.”
Dr. Mason a avertizat, de asemenea, cu privire la pericolele acestei legi.
„Conform Legii 28, această nouă „familie” de natură juridică poate exista numai dacă unitatea familială naturală este distrusă.
Legea facilitează confiscarea copiilor noștri de către guvern, pentru că de acum înainte și noi vom avea o relație pur contractuală – și nu una naturală – cu ei. Or, după cum știm, relațiile contractuale sunt ușor de modificat.”
Vicepreședintele organizației Campaign for Life Coalition, Jeff Gunnarson, a criticat-o pe premierul Kathleen Wynne pentru faptul de a fi
„băgat pe gât încă o manevră controversată de inginerie socială. Legea 28 este un alt exemplu al încercărilor lui Wynne de a modifica radical definiția familiei și a moralității sexuale. Legea 28 va „normaliza” o varietate de relații, fără nicio considerație pentru binele copiilor.”
sursa culturavietii.ro
