Cele trei sâmbete

184

Când Bătrânul dorea să ne ajute să punem capăt vreunei deprinderi rele ne spunea mereu povestea celor trei sâmbete. Cândva, pe când era copil încă, obişnuia să rostească un anumit cuvânt rău. Când a înţeles asta, a luat hotărârea de a-l nimici, de a-l scoate din minte. Dar nu era treabă uşoară. Totuşi, a cugetat în sinea lui: timp de trei sâmbete nu voi mai rosti acest cuvânt. A făcut întocmai şi, într-adevăr, după trei sâmbete, şi-a atins scopul, încetând să mai rostească acel cuvânt.

A aplicat în continuare aceeaşi metodă preţ de alte trei sâmbete, apoi alte trei, pentru ca, încetul cu încetul, să pună capăt deprinderii celei rele.

Şi pe noi ne sfătuia să ne dezrădăcinăm deprin­derile rele nu brusc sau cu violenţă, ci domol, încetul cu încetul, cu exerciţiu intens de voinţă şi cu răbdare.

Extras din Părintele Porfirie. Fapte minunate şi învăţături, Editura Bunavestire, 2011, p. 59


Articole Asemănătoare
7246

Toţi la Biserică! – predică la Întâmpinarea Domnului

Astăzi, iubiţii mei, este sărbătoarea Întâmpinării. Într-o asemenea zi, în Constantinopol, în biserica din Vlaherne (unde pentru prima dată am cântat „Apărătoare Doamnă…”) mergeau poporul şi împăratul şi se rugau lui Dumnezeu. Atunci, când oamenii credeau, sărbătoarea aceasta era deosebit de cinstită. *** Ce sărbătorim astăzi? Într-un mic sat trăia o mamă foarte săracă. A […]

Articole postate de același autor
25

“Doamne, iubit-am bună-cuviinţa casei Tale…”

În fiecare miercuri şi vineri după-amiaza, după terminarea slujbei, Părintele mai rămânea în biserică pentru a ne învăţa. Ne spunea: – Datoria mea de preot este să vă învăţ, fiindcă neînvăţarea este pricina că oamenii nu mai ştiu nimic, se mărginesc la tot ce este uşor şi material, la acatiste, pomelnice şi lumânări. Nici lumînarea […]