Marele păcat al vorbirii de rău

433

– Părinte, aud multă lume vorbind de rău…

 – Da, de multe ori suntem înclinaţi să vorbim de rău pe cineva, să colectăm tot felul de bârfe pe seama oamenilor, chiar şi aici în biserică. Dacă cineva greşeşte, imediat se întinde povestea că X a făcut o greşeală. Şi…!? Şi tu faci, şi eu fac. De ce colportaţi aceste ştiri şi le răspândiţi? Aşa cum preotul e mormântul spovedaniilor voastre şi al păcatelor şi niciodată nu va ieşi din gura preotului un cuvânt despre ceea ce aţi spovedit – că atunci el trebuie să fie caterisit – aşa şi voi, din toate ştirile rele, din toate bârfele, faceţi un mormânt în voi, îngropaţi-le în adâncul sufletului vostru şi faceţi-le uitate! Pentru că toate aceste lucruri sunt spre dezbinare.

Nu-s lucruri mari, sunt lucruri foarte mici, dar de ce să le aduni, de ce să strângi ceea ce spune rău unul despre celălalt, chiar dacă ceea ce spune e adevărat? Această colectare nu este pentru tine ceva care nu te afectează! Te afectează, pentru că tu cauţi lucrul acesta, tu ai un suflet care este înclinat spre aceste lucruri, tu deschizi poarta inimii tale ca să primeşti lucrurile rele şi pe urmă să le şi răspândeşti.

Extras din din: Parintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii. “A sluji lui Hristos inseamna suferinta”, Editura Bonifaciu, 2009

Articole Asemănătoare
1028

Oamenii şi-au părăsit duhovnicii şi au umplut spitalele de boli mintale

Vino în chilie, să o binecuvântezi pentru mine!, m-a chemat gheronda. Eu, să binecuvântez chilia celui binecuvântat, m-am gândit! Necurăţitul să sfinţească pe cel curat! Am intrat în chilie încet, cu mare grijă. În chilia unui pustnic intri cu teamă, ca într-un loc de taină. Era murdar, neîngrijit. Dar acestea sunt lucruri fără importanţă pentru […]

Articole postate de același autor
6791

„Doamne, Nicolae Făcătorule de minuni, ajutați-mă!”

Această întâmplare s-a petrecut în anul 1978, când aveam nouăsprezece ani. Într-o seară, am stat până târziu la o prietenă. La întoarcere, când am ajuns în cartierul meu, se făcuse deja unsprezece noaptea. În jur era întuneric și pustiu. Dintr-o nesocotință specifică tinereții, nu-mi era frică de nimic. Crezând ca nu poate să mi se […]