„Nu încălcăm nimic dacă vom pomeni în cimitire răposații în zilele de 6, 7 și 8 iunie”

210

Interviu cu parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău, preotul Pavel Borșevschi

Decizia de a amâna sărbătorirea Paștilui Blajinilor i-a derutat pe unii credincioși, care se întreabă cât de creștinește este acest lucru. Cât este de firesc să sărbătorim Învierea Domnului la cimitir după ce deja sărbătorim Înălțarea, la 40 de zile de la Paști. Dacă ați putea, vă rog, să ne explicați cum stau lucrurile.

Pavel Borșevschi: Probabil, sunt derutați cei care tratează acest subiect superficial, din perspectiva gastronomiei, a pomenilor și a altor obiceiuri pseudo-creștine. Creștinii practicanți înțeleg această sărbătoare altfel și voi încerca să explic, în cele ce urmează, însemnătatea Paștilui Blajinilor și contextul în care s-a dezvoltat această sărbătoare. Pomenirea celor adormiți în Biserica creștin-ortodoxă are o însemnătate deosebită. Noi credem că prin rugăciune, or pomenirea înseamnă rugăciune, putem să ne manifestăm dragostea pe care o avem față de cei răposați. Biserica are, pe parcursul anului, mai multe zile dedicate pomenirii celor răposați, inclusiv trei sâmbete din Postul în care ne aflăm, Postul Mare. Mai mult decât atât, toate sâmbetele anului sunt zile de pomenire a celor trecuți din viața aceasta.

În ceea ce privește pomenirea morților de Paștile Blajinilor, aceasta se face pentru faptul că în perioada dintre Duminica Floriilor și prima duminică după Paști, numită a Tomii, nu se mai fac rugăciuni pentru răposați. Înainte vreme, dacă murea cineva în această perioadă, era înmormântat fără de slujba preotului. Astfel, în lunea de după Duminica Tomii creștinii mergeau la cimitir, făceau rugăciunea cuvenită pentru cei răposați în perioada sus enunțată și pomeneau pe toți cei din veac adormiți în dreaptă credință.

Această lucrare, însă, nu e una generală pentru toată Biserica creștin-ortodoxă. Spre exemplu, rușii fac pomenirea morților în ziua de marți, de „Radonița”. Românii, în diferite regiuni ale țării, fac în mod deosebit – unii în lunea de după Duminica Tomii, alții de sărbătoare Înălțării Domnului sau chiar de Duminica Mare, așa cum va fi și la noi anul acesta. Aceeași situație e și în Grecia. Deci, sunt niște tradiții locale, care nu sunt reglementate prin vre-un canon bisericesc.

Ținând cont de cele spuse, putem afirma că nu încălcăm nimic dacă, pornind de la starea de excepție pe care o avem în țară, vom pomeni în cimitire răposații în zilele de șase, șapte și opt iunie. Mai ales că sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari e rânduită de tipicul bisericesc drept zi în care se face pomenirea celor plecați la Domnul.

De ce nu s-a putut păstra data sărbătorii, dar fără să mergem la cimitir de această dată, spunându-ne rugăciunile de acasă?

Pavel Borșevschi: Dar nimeni nu ne interzice să facem din casa noastră Biserică și în această Biserică, împreună cu întreaga familie, să pomenim pe ce răposați. Noi, creștinii, trebuie să avem pomelnicul familiei noastre și la rubrica răposați să scriem numele bunicilor, părinților, fraților noștri și a tuturor celor dragi nouă. Pomelnicul este cartea sinaxar al casei noastre pentru că cei scriși acolo sunt sfinții neamului nostru. Sfinți pentru că s-au împreunat cu Hristos prin Taina Botezului, Taina Împărtășaniei și celelalte Sfinte Taine ale Bisericii. Și noi, în special, în această zi a Blajinilor, avem posibilitatea, în casa noastră, în mijlocul familiei, cu pomelnicul în față, să povestim despre cei nominalizați acolo, astfel pomenindu-i și să-l rugăm pe Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor, că nu există om fără de păcat. De asemenea, în această zi, și nu doar în această zi, putem merge să facem pomană, de sufletul morților, celor mai triști și necăjiți decât noi.

S-a transferat ziua în care să mergem la cimitir dat fiind situația în care ne aflăm. Este un lucru absolut necesar pentru a nu ne expune noi și pentru a nu expune pe cei din jurul nostru. De ce trebuia totuși să mergem la cimitir? Inclusiv pentru a avea grijă de mormintele dragilor noștri. Dar și pentru faptul că cimitirul este Biserică, este locul în care trupurile celor răposați așteaptă învierea din morți la cea de a doua venire a Mântuitorului Hristos. Astfel, e frumos să mergem o dată în an în această Biserică să săvârșim rugăciuni și prin rugăciune să comunicăm cu cei răposați.

Pe 6, 7 și 8 iunie venim la cimitir cu ouă roșii și pască?

Pavel Borșevschi: Oule roșii și pasca sunt tradiționale pentru perioada în care, în mod special, prin cântarea Hristos a înviat din morți, slăvim Învierea Mântuitorului, perioadă care durează de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Îndemnăm ca în zilele de șase, șapte și opt iunie să mergem la cimitire cu darurile pe care creștinii, tradițional, le aduc la biserică. E vorba de lumânarea de ceară curată, care ne vorbește despre Lumina lui Hristos prin care dobândim mântuire, tămâia ca parfum al Bisericii, uleiul pentru căndeluța de la mormânt, pâinea și vinul.

Pentru că Duminica Mare e mai numită și Rusaliile, adică sărbătoarea florilor pentru latinii antici, ar fi frumos ca în această zi să mergem la morminte și cu flori vii, pentru a le înfrumuseța.

Nu va fi nici un păcat daca veți merge și cu ouă roșii și pască, pentru că noi în fiecare duminică sărbătorim Învierea Domnului. Adică duminicile sunt micul Paști. Or, oul roșu și pasca sunt elementele tradiționale ale acestei sărbători.

Cunoaște istoria asemenea circumstanțe când s-a mai transferat sărbătorirea Paștilor Blajinilor?

Pavel Borșevschi: Nu am cercetat istoria în acest sens și nu știu.

 De ce nu poate fi transferată și sărbătorirea Paștilui?

Pavel Borșevschi: Până la începutul veacului al patrulea, Paștile era sărbătorit, în diferite regiuni ale Imperiului Roman, în zile diferite. Pentru unitatea creștinilor, la primul Sinod Ecumenic din 325 s-a decis ca creștinii din întreaga lume să sărbătorească Paștile în aceeași zi. Pentru acest fapt a fost determinată o formulă care să stabilească, în fiecare an, data sărbătoririi Învierii Domnului. Pe scurt, această formulă zice: Paștile să fie sărbătorit în prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară. Și dacă această duminică va coincide cu sărbătoarea de Paști a iudeilor, atunci Paștile creștinilor să fie transferat duminica următoare.

Astfel, ziua Paștilui nu este fixată de niște tradiții locale, ca și în cazul Paștilui Blajinilor, ci este reglementată de canonul bisericesc. Din acest motiv sărbătoarea Învierii Domnului nu poate fi transferată pentru o altă zi decât cea determinată de formula sus enunțată.

Marina Florea, IPN

Celebrarea sărbătorii Paștile Blajinilor a fost amânată pentru datele de 6, 7 și 8 iunie. Hotărârea a fost luată joi, 9 aprilie, la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. Totodată, slujbele de Florii, precum şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite conform recomandărilor emise de Comisia pentru Situații Excepționale, în condiţiile stării de urgenţă. În ceea ce priveşte sfințirea darurilor de Paști, această modalitate de oficiere a ritualului pascal se va realiza conform binecuvântării ierarhului locului, iar pentru parohiile Eparhiei de Centru va fi emis mai târziu un comunicat privind modalitatea oficierii acestui ritual pascal.


sursa  https://www.ipn.md


Articole postate de același autor
1068

Duminica a treia din Postului Mare (a Sfintei Cruci), la Catedrala episcopală „Adormirea Maicii Domnului” din Soroca

În cea de a III-a Duminică din Postul Mare, a Sfintei Cruci, Preasfințitul Ioan, Episcop de Soroca, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala episcopală „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Soroca.  În timpul serviciului divin, Episcopul vicar și slujitorii Catedralei episcopale s-au rugat dimpreună cu poporul iubitor […]