Și dacă dincolo de noi
E-un infinit uitat de ploi,
Și drumuri fără de-napoi,
Ne-or duce iarăși la război.
Printre al stelelor puhoi,
Ca-ntr-o oglindă de noroi,
Nebuni ne-om bate noi cu noi,
Fiind convinși că suntem doi?
Și dacă vechile cetăți
Nu vor mai fi realități,
S-or rupe și-or cădea peceți
În fața unei judecăți,
Când se vor pierde calități
Și n-o să fie jumătăți...
Cu prețul cărei libertăți
Veni-vor să ne ceară plăți?
Și dacă dincolo de timp
Nu mai există anotimp
Și nu mai e nici un Olimp,
Să mai negociem vreun schimb
Cu cei care purtat-au nimb
Și ne-au ghidat pe drumul strâmb,
De am ajuns în contratimp,
Păgâni împrăștiați pe câmp?
Și dacă-n drum spre veșnicii
Ne-om rătăci prin energii
Și-om plânge ca niște copii,
Că tot făcând economii,
E sufletul în datorii...
Și-n poarta Raiului, pustii,
Găsi-vom lacăte-aurii
Cu chei rămase la cei vii?
Autor Diana Sava Daranuța
