O, Dumnezeul meu, când se va înarma inima mea cu arma răbdării? Când voi trece prin ispită fără a-mi tulbura inima, ca să dau bucurie Dumnezeului meu? O, iubitele mele suferinți ce mă faceţi asemenea Domnului meu Iisus, cel ce a pătimit pentru mine! O, Iisuse, singura viaţă a sufletului meu! Ajunge-voi oare a odihni între mii de suferinţe pentru mărirea ta? Voi fi fericit, dacă în mijlocul focului necazurilor mă voi aprinde de dorinţa de a suferi chinuri mai mari!
Femeile au crescut copiii în respect față de Biserică, în frică de Dumnezeu, indiferent de epocă, de conducere, de ideologii. Femeile, prin abnegaţia lor, prin grija lor faţă de prunci şi faţă de viitorul familiilor lor, i-au înfrânt şi pe Stalin, şi pe Dej, şi pe Ceauşescu… Dictatorii conjuncturali vor să distrugă în câţiva ani […]
În zilele noastre mulţi creştini nu dau postului importanţa cuvenită, îl ţin fără tragere de inimă sau nu îl ţin deloc. Postul însă trebuie primit cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău, căci nu este înfricoşător pentru oameni, ci pentru diavoli, în cazul demonizaţilor, postul poate face mult, mai ales când este însoţit […]
