Perioada Triodului –urcuș spre Înviere

1238

„Lumea n-a fost făcută în timp, ci odată cu timpul”

(Fericitul Augustin)

În centrul vieții creștine este Iisus Hristos, care este atât întemeietorul și capul Bisericii, cât și axa timpului. De aceea cultul ortodox rămâne a fi unul hristocentric, prin care se realizează nu doar o simplă amintire sau comemorare a Mântuitorului, ci viața prelungită, continuă și actualizată a lui Hristos în sufletul și chiar în viața de zi cu zi credinciosului.

„Iată Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.” (Matei 28, 20).

Aceste cuvinte, rostite de către Mântuitorul, încercăm să le facem vii și trăitoare prin toate slujbele divine, sărbătorile, posturile și rânduilelile bisericești din anul bisericesc.

Ca modalitate de comemorare a vieții și activității Domnului Iisus Hristos, anul bisericesc gravitează în jurul evenimentului Învierii Domnului prin cele trei perioade sau timpuri: Triodul, Penticostarul și Octoihul.

Din Duminica Vameșului și a Fariseului (care anulacesta cade pe 5 februarie) intrăm în perioada Triodului, care durează 10 săptămâni până în Duminica Paștilor. De la Înviere 8 săptămâni durează perioada Penticostarului, iar din Duminica Tuturor Sfinților intrăm în timpul Octoihului, care ține tot restul anului.

Aceste perioade simbolizează cele trei misiuni ale Mântuirorului: cea de Arhiereu sau de Mare Preot; cea de Împărat sau biruitor al păcatului și al morții; și cea de Profet sau Învățător.

Perioada Triodului reprezintă activitatea arhierească a Mântuitorului și este un urcuș spre Înviere, prin Patimile și Moartea Sa pe Cruce.

O primă condiție în realizarea acestui urcuș este pocăința, care ne ridică și ne ajută să lăsăm, apoi să dezrădăcinăm răul și să râvnim binele. Deși pocăinţa este o componentă a întregului an și chiar vieți, în această perioadă toată comunitatea suspină şi strigă: „Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă”. E o respirație, e același duh al Bisericii, „căci unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, spune Mântuitorul, acolo sunt şi Eu, în mijlocul lor” (Matei 18, 20). Așadar, roadele pocăinţei nu le culege doar cineva personal, ci întreaga comunitate se împărtăşeşte de roadele pocăinţei, iar rodul cel mai mare este Învierea.

Perioada Triodului este a Postului Mare, în care încercăm să ne înfrânăm, să ne rugăm mai cu osârdie și să săvârșim fapte bune, care ne apropie de Dumnezeu. Toate îndemnurile acestei perioade sunt întoarcerea păcătosului la viața curată, la spălarea prin lacrimi de patimi și păcate, la dobândirea dragostei jertfelnice pe care ne-o arată Însuși Fiul lui Dumnezeu.

Acest timp este considerat şi o primăvară duhovnicească a sufletului, prin care revigorăm viața noastră lăuntrică.

Să pornim acest urcuș zi de zi, pentru ca să fim vrednici de Înviere!

Preot Octavian Moșin


Articole Asemănătoare
886

Să mergem cu Mântuitorul Hristos pe drumul Crucii!

Hristos vine din nou spre Sfintele Pătimiri! Păcatele noastre Îi vor pune ia­răși cununi de spini; nesăbuirea oamenilor Îl va adăpa cu oțet și fiere; indiferența și vanitatea lumii Îl vor dezbrăca de haine, lăsându-L gol și înfrigurat; răutatea din noi Îi va vărsa sângele; orbirea duhovnicească și reaua credință Îl vor țintui pe Cruce. […]

Articole postate de același autor
2859

De ce postim înaintea Nașterii Domnului?

Cel mai dificil post pentru creștinii noștri este cel al Nașterii Domnului. Deși este unul relativ ușor ca duritate alimentară, în anumite zile fiind dezlegare la untdelemn, vin și pește, dificil este în aspect duhovnicesc. De la începutul lunii decembrie pornește forfota sărbătorilor de iarnă. Se împodobesc brazii, pe străzi se aprind luminițe, comercianții pornesc […]