Doamne, vindecă-mi mintea

613

Cum vă voi arăta doar un mic mijloc practic, cum să trecem cu mintea la a gândi cele plăcute lui Dumnezeu. Când ne vine un gând oarecare, ce nu corespunde cu legea evanghelică, vom zice: „Doamne, vindecă-mi mintea.”

Când în inima noastră se iveşte mânie sau ceva asemănător, vom zice „Doamne, vindecă-mi inima.” Aceasta ia trăsătura unui adevărat război, iar noi, măcar că în trecere, dar strigăm lăuntric: „Doamne, vindecă-mă întreg…

Vino către mine, cela ce zac pe pământ, şi mă ridică din gândurile şi patimile mele josnice, din josnicile mişcări ale inimii mele!” Aşa decurge lupta noastră.

Din Arhimandritul Sofronie, Cuvântări duhovniceşti, vol I, Editura Accent print, p. 128


Articole Asemănătoare
695

Șoapta delicată a îngerului păzitor

Dacă suntem atenţi, tot timpul avem aşa o adiere fină, care ne spune ce-i bine: “Nu zice asta”, “Nu fă asta”, “Nu pleca acum”, dar e delicată şi fără  presiune: acestea sunt şoaptele îngerului şi dacă noi am fi atenţi la lăuntrul nostru, am sesiza aceste şoapte ale îngerului, care nu sunt cuvinte, ci înţelesuri. […]

Articole postate de același autor
218

De ce la lucrurile lumii vă gândeaţi şi la Mine nu?

– Sunt părinţi şi fraţi care sunt obişnuiţi să facă un anumit număr de acatiste sau para­clise şi care se simt obsedaţi dacă nu le-au citit, indiferent cum. Cum să procedăm şi cum să trăim noi înşine acest canon de mănăstire ca totuşi să şi împlinim, să nu fie o lenevire din partea noastră, dar […]