Dacă nu L-ai întâlnit pe Dumnezeu pe pământ, nu-L vei întâlni vreodată în Cer

3030

Evanghelia ne spune că împărăţia lui Dumnezeu este în noi, înainte de orice. Dacă nu putem găsi împărăţia în însuşi interiorul nostru, dacă nu-L putem întâlni pe Dumnezeu în noi, în însuşi adâncul nostru, şansele de a-L întâlni în afară sunt foarte mici. Când Gagarin la întoarcerea sa din spaţiu, a făcut declaraţia memorabilă, potrivit căreia el nu-L întâlnise pe Dumnezeu în Cer, un preot din Moscova a făcut acest comentariu: “Dacă nu L-ai întâlnit pe pământ, nu-L vei întâlni vreodată în Cer”.

La fel şi pentru noi. Dacă nu putem intra în contact cu Dumnezeu sub propria noastră piele, ca să spun astfel, în această lume în miniatură, care e fiecare din noi, avem puţine şanse să-L recunoaştem, dacă ni se întâmplă vreodată să-L întâlnim faţă către faţă. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: “Găsiţi uşa inimii voastre, atunci veţi descoperi că ea este uşa împărăţiei lui Dumnezeu”.

Aşadar în noi înşine trebuie să intrăm şi nu altundeva: în noi înşine, însă într-un fel foarte special. Nu este vorba să ne dedăm introspecţiei, nici să coborâm în noi, aşa cum înţeleg psihanaliza şi psihologia. Nu este vorba de o călătorie în interioritatea mea proprie, ci de o traversare prin mine însumi, care să-mi permit să ies la acel loc, cel mai adânc al fiinţei mele, unde se află Însuşi Dumnezeu, în punctul unde Dumnezeu şi cu mine ne întâlnim.

Antonie Mitropolit de Suroj, Şcoala Rugăciunii, Sfânta Mănăstire Polovragi, 1994


Articole Asemănătoare
5054

Cât de mult exteriorul ne împiedică să le vedem pe cele lăuntrice!

Trecem prin toată viaţa ca nişte orbi. În Psalmul 90 este un loc unde se vorbeşte despre „demonul amiezii” şi mi se pare că aici avem un înţeles figurativ. Cunoaştem cu toţii ce înseamnă amiaza unei zile de vară, când soarele străluceşte cu toate razele sale, când tot ce ne înconjoară capătă un relief deosebit, […]

Articole postate de același autor
4571

Cel ce face ascultare cu dragoste şi cu «Doamne Iisuse» liturghie săvârşeşte…

Părintele spunea că primul păcat care vine din partea raţională a sufletului este uitarea. Adică uităm de binefacerile lui Dumnezeu, de prezenţa lui Dumnezeu, de frica de Dumnezeu… Apoi, din uitare vine răceala. Iar trezvia se naşte din frica de Dumnezeu şi frica de Dumnezeu se naşte din credinţă. Pe urmă zicea bătrânul: „În zadar faci mii de metanii şi […]