Adeseori suntem fără milă, neiertându-l pe aproapele nostru

1509

Cât este de cumplit să nu iertăm aproapelui nostru greşelile sale! Oare noi ştim ce se petrece în inima lui? Poate că se pocăieşte cu lacrimi înaintea lui Dumnezeu pentru necazul pe care ni l-a făcut, iar noi, nevrând să ştim de nimic, le refuzăm iertarea cu grosolănie şi fără milă.

Amintiţi-vă cum ierta Domnul: cum l-a iertat pe tâlhar pe cruce, cum a iertat pe vameşi şi pe desfrânatele ce I-au spălat picioarele cu lacrimi. Iar noi suntem adeseori fără milă, adesea ne îndărătnicim, neiertându-l pe aproapele nostru. 

Sfântul Luca al Crimeei, La porțile Postului Mare, Editura Biserica Ortodoxă, Bucureşti, 2004, p. 49


Articole Asemănătoare
1155

Cum poți să dobândești dragostea fiind conștient că n-o ai în suflet?

Atunci ai cele mai mari şanse. Pentru că dacă o ai, de fapt, numai ţi se pare că o ai, te poţi înşela! Când simţi că nu ai dragoste, o ceri şi vei primi. Să spui mereu: „Doamne, iubeşte Tu prin mine! Doamne, mângâie Tu prin mine. Adică, dacă tot mi-ai dat două mâini, dă-mi […]

Articole postate de același autor
2251

Cu iubire, despre Maica Domnului…

Cu toate că suntem în perioada Postului Mare, când atenția este îndreptată spre Cruce, aș vrea să mă concentrez puțin asupra figurii luminoase a Maicii Domnului, care este destul de discretă în Evanghelii, dar Tradiția îi oferă un loc aparte. Fiică mult-dorită a lui Ioachim și a Anei, Maria duce o viață curată la templu, […]