Nici o muncă nu înjoseşte valoarea omului, singur păcatul năruie viaţa dumnezeiască în noi

5044

La Muntele Athos, când eram încă începător, un monah bătrân mi-a spus într-o zi ceva minunat în legătură cu treburile cele mai smerite: „Nici o muncă nu înjoseşte valoarea omului, singur păcatul năruie viaţa dumnezeiască în noi”.

Treburile ce nu pot deveni patimă sunt cele mai potrivite vieţii duhovniceşti. Dacă sunt bucătar, pregătesc hrana rugându-mă pentru cei pe care Domnul îi iubeşte. Nu are loc patima. Totodată o astfel de muncă este de mare preţ, căci îmi îngăduie să slujesc celor pe care Hristos îi iubeşte. Putem trăi foarte bine cu o astfel de atitudine.

Arhimandritul Sofronie Saharov – ”Din viaţă şi din duh”, Editura Reîntregirea


Articole Asemănătoare
840

Viața-i muncă cu adevărat când faptele noastre dovedesc slova rugăciunii

Uneori verbul a munci ne duce direct cu gândul la desfășurarea unei activități fizice și aici se pot încadra lucru la câmp, lucrările agricole, agoniseala, câștigul, profitul, însă foarte puțin acordăm atenție muncii intelectule sau morale unde s-ar încadra durerea, suferința, învățătura dar mai ales rugăciunea. Nu puțini oameni duhovnicești au mărturisit că Dumnezeu nu […]

Articole postate de același autor
7005

Pune în rugăciune tot ceea ce ţi se întâmplă

Majoritatea oamenilor nu se pot ruga în cursul zilei, de aceea trebuie să afli un timp, oricât de scurt, când sa-ţi aminteşti de Dumnezeu. Dimineaţa te trezeşti cu gânduri despre ce trebuie făcut în ziua aceea. înainte de a începe să lucrezi şi a te adânci cu totul în inevitabila forfotă a zilei, dedică măcar […]