„O altă expresie a aceleiași prostii: Părinte, de când ne-am citit cununia în Biserică ne merge mai rău. Desigur, cât ați stat în curvie, dracului i-a convenit că erați uneltele lui, când v-ați pus în legitimitatea Duhului Sfânt, lui nu-i mai convine, că urăște, că altfel n-ar fi dezbinat nici pe Adam și pe Eva, familia primordială din rai. „
În altă zi, vorbindu-mi despre judecarea altora, părintele îmi spuse să evit orice discuție despre aceasta, oricâtă dreptate socotesc că aș avea. De aceea, îmi povesti următoarea întâmplare: „Odată o femeie se dusese la un preot să se spovedească. Era dintr-un sat unde femeile poartă jupon. Le știi? mă întrebă părintele. – Da, i-am răspuns. […]
La durere vrem să plecăm undeva departe…… undeva unde să fie pace, linişte şi bine! Adică să alegem calea cea largă, largă cât zarea! Sau cât “câmpii” pe care-şi doresc unii oameni să şi-i ia ca să scape de o situaţie grea… Această pornire rebelă în faţa greutăţii vieţii, e neauzirea şi neascultarea milostivirii lui […]
