„Dacă posteşti numai de bucate, te asemeni cu viclenii draci, care niciodată nu mănâncă”

1878

Să-şi fi pierdut oare postul în vremea noastră valoarea lui spirituală şi puterea lui înnoitoare de suflet? De la început observăm că acest fel de înţelegere are în vedere postul mai ales sub aspectul lui material, exterior: schimbare de regim alimentar, reducerea cantităţii de hrană.

Dar această înţelegere a postului nu-i cea adevă­rată, învăţătura Bisericii noastre ne-o spune cu toată claritatea. „Dacă posteşti numai de bucate, zice un tropar din vremea Triodului, iar păcatele nu le pără­seşti, te asemeni cu viclenii draci, care niciodată nu mănâncă”. Sau altul: „Să postim post bine plăcut Domnului. Postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos.

Lipsa acestora este postul cel adevărat şi bine primit". Iar marele Hrisostom zice: „Posteşti? Arată-mi-o prin fapte. Cum? De vezi un sărac, ai milă de el; un duşman, împacă-te cu el; un prieten cu nume bun, nu-l invidia. Nu numai gura şi stomacul să postească, ci şi ochii şi urechile şi picioarele şi mâinile noastre, rămânând curate de răpire şi de lăcomie. Picioarele să nu alerge la spectacolele cele urâte, ochii să nu privească cu poftă la frumuseţi străine, gura să postească de înjurături şi de vorbe neruşinate...".

Din Ieromonah Petroniu Tănase, Chemarea Sfintei Ortodoxii, Editura Bizantină, București, 2006, p. 155-156


Articole postate de același autor
2084

Astăzi nu ne mai persecută oamenii, ci ne persecută diavolii

În vremurile de demult, oamenii neînțelepți aveau idoli neînsuflețiți pe care îi cinsteau ca dumnezei, iar noi, păcătoșii în vremurile de astăzi, înlocuim zei cu patimile noastre păcătoase. Oamenii aceia de demult au săvârșit din neștiință păcatul închinării la idolii, căci nu îi luminase încă lumina Adevărului (Sol. 5,6), iar noi sântem luminați cu Lumina […]