– Părinte, cum să mă rog pentru ca Dumnezeu să-mi dăruiască un copil?
– Femeie hăi, după felul cum vrei să te rogi lui Dumnezeu ai şi greşit. Dumnezeu a binecuvântat pe protopărinţii noştri, Adam şi Eva, şi le-a spus: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul”. Oare dacă ei ar fi născut numai un copil, cum doriţi dumneavoastră, cum s-ar mai fi înmulţit lumea? Apoi, voi sunteţi numai părinţi trupeşti, iar viaţa le vine de la Dumnezeu. Ce s-ar întâmpla dacă voi i-ați zămisli şi Dumnezeu nu le-ar da viaţă? De câte ori ai zis rugăciunea „Tatăl nostru”, te-ai oprit acolo unde spune: „Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi” – nu şi mâine. Dumnezeu hrăneşte toate vieţuitoarele de la cele mai mici, furnică, muscă, albină, păianjen, până la cele mai mari, urs, leu, elefant etc.
Iar în legea cea nouă spune: „Păsările cerului nu seamănă şi nu seceră şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?” Amintiţi-vă şi de înmulţirea de două ori a pâinilor şi a peştilor. Însă lumea tot nu crede că Dumnezeu ne hrăneşte pe toţi, şi pe părinţi şi pe copii. Părerea că mai mult de unul-doi copii nu pot fi hrăniţi este total greşită, dovedind că părinţii n-au credinţă şi nădejde în Dumnezeu.
Dar, să revenim la dorinţa voastră de a naşte un copil. Prima cauză pentru care nu ai putut naşte este că aţi trăit necununaţi. Apoi, Dumnezeu nu a lăsat ca omul să trăiască în mocirlă, să nu respecte cele mai elementare reguli, adică să nu se împreuneze în zilele de post, de Duminici şi de Sărbători. Din această pricină femeile rămân sterpe sau îşi pierd sarcina sau copiii se nasc cu handicap. Un alt păcat grav este că bărbatul şi femeia se împreună şi după ce fătul s-a zămislit, mai rău ca un animal, care nu mai primeşte să se împreuneze până la naşterea fătului.
Un alt păcat şi mai grav este avortul, care este sigur crimă. Dar, ia să vedem ce este acela avort, pentru că foarte mulţi nu ştiu şi zic: avort este numai atunci când se face chiuretaj. Avort este şi atunci când bărbatul şi femeia, fie împreună prin înţelegere, fie separat una dintre părţi, caută să evite sau să se ferească să se producă sarcina. Este tot avort pentru că sămânţa n-a fost folosită pentru zămislire, după legea lui Dumnezeu.
Iată câteva cauze pentru care Dumnezeu pedepseşte şi apoi ne întrebăm: „Oare eu ce am greşit, Doamne? ”
– Păi, dacă este aşa, Părinte, sunt cea mai păcătoasă de pe faţa pământului.
– Este bine că recunoşti. Du-te şi respectă legile lăsate de Dumnezeu în Sfânta Scriptură şi să nu mai zici că nu ai posibilităţi să creşti mai mulţi copii, ci că pe toţi care vor fi zămisliţi îi vei naşte, şi atunci Dumnezeu te va dezlega să naşti cât mai mulţi copii. Doamne ajută şi Domnul să vă binecuvânteze.
Din Păstraţi-mă în inimile voastre! Părintele Paisie de la Secu. Viaţa şi lucrarea misionară, Editura Doxologia, 2014, pp. 52-53
