Oare cât voi suferi, dacă nu Te voi iubi?

160

Cine-mi va da să mă odihnesc în Tine? Cine-mi va da ca sa vii în inima mea şi o îmbeţi, ca să uit de relele mele şi ca să îmbrăţişez singurul meu bun, pe Tine?

Ce eşti pentru mine? Milostivește-Te de mine, ca să vorbesc. Cine sunt eu însumi pentru Tine, ca să poruncesc să Te iubesc şi, dacă o voi face, să Te mânii pe mine şi să mă ameninţi cu suferinţe uriaşe?

Oare ar fi mică suferinţa dacă nu Te-aş iubi? Vai mie! Spune-mi, prin mila Ta, ce eşti Tu pentru mine?

Spune sufletului meu: „mântuirea ta Eu sunt”. Voi alerga după această voce şi Te voi prinde. Nu ascunde de mine Faţa Ta!

Să mor, ca să nu mor, ca s-o văd.

Fericitul Augustin, Mărturisiri, traducere de Pr. Prof. Nicolae Barbu, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 64, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1985, p. 65


Articole Asemănătoare
64

Frica de Dumnezeu, care intră în inimă, ne vădeşte toate păcatele noastre…

Aşa cum hoţii se feresc de casa păzită de paznici înarmaţi, la fel şi tâlharii spirituali, demonii, ocolesc sufletul rugător. Aşa cum este cu neputinţă ca focul să nască zăpada, la fel nu se poate ca desfătarea slavei trecătoare să nască desfătarea veşniciei. Aşa cum o scânteie poate să aprindă întreaga pădure, la fel şi o faptă […]

Articole postate de același autor
11930

Dă cât poţi, dar dă!

Ne spunea mereu să facem milostenie. Zicea: „Dă cât poţi, dar dă! Că milostenia e mare înaintea lui Dumnezeu, şterge multe păcate!”. Iar alteori ne spunea: „Măi omule, milostenia te ridică la cer şi Dumnezeu îţi ascultă rugăciunea.” Părintele ne cerea mereu să dăm. Asta-i plăcea: să fii milos. Ne zicea: „Dacă primeşti, să dai. […]