În zilele noastre situația în care se află mediul înconjurător devine o problemă tot mai stringentă. Astfel, aflându-ne în pragul Zilei Internaționale a Mediului Înconjurător, sărbătorită pe 5 iunie am vorbit cu Valentin Așevschi, doctor în biologie, conferențiar universitar și decan al Facultății de Ecologie și Protecția Mediului în cadrul Universității de Studii Politice și Economice Europene ,,Constantin Stere''.
- Prin grija față de mediul înconjurător împlinim porunca lui Dumnezeu. În ce stare se află mediul ambiant la acest moment?
- Din cele mai vechi timpuri, omul a încercat să modeleze natura cu legile ei aspre care trebuiau respectate pentru a supraviețui. În ultimile două secole, însă devine tot mai simțită încercarea omului de a domina mediul înconjurator, de a utiliza toate bogățiile naturale, accentuându-se progresiv conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei și cele liniare ale tehnologiilor create și susținute de civilizația umană, ajungându-se în consecință la ,,criza ecologică''. Astfel, actualmente în cadrul tuturor componentelor naturii: aerul, apa, solul, subsolul și ariile protejate nu se respectă legislația mediului.
- Ce măsuri ar trebui să fie întreprinse pentru a opri continuarea și agravarea procesului de degradare a mediului ambiant?
-O măsură foarte importantă o constituie educația și instruirea ecologică care lipsesc în societatea noastră. În acest sens, populația necesită o educație de la o vârstă fragedă în scopul conservării mediului înconjurător. Omul trebuie să înțeleagă că natura este ca un copil care necesită o îngrijirea permanentă. Un alt aspect ține de existența multor legi, hotărâri de guvern, ordonanțe de minister privitor la mediu și diverse contracte internaționale care din păcate nu funcționează din cauza lipsei de profesionalism.
-În ce măsură sunteți de acord cu afirmaţia că religia contribuie la sporirea spiritului protecției creației Mântuitorului?
- În spatele tuturor formelor de exploatare a naturii și de dezintegrare a echilibrului ecologic stau păcatele autosuficienței, al egoismului, al lăcomiei, al dominării și al slavei deșarte, manifestate variat prin activități umane firești, cum ar fi economia, industria și tehnologia. Astfel, religia are o importanță vitală pentru conservarea mediului ambiant, prin sensibilizarea omului modern faţă de conceptul despre om și lume și prin scoaterea din subiectivismul moral în care se complace omul de câteva secole.
-Cum comentați cuvintele Sfintei Scripturi, în care Dumnezeu și omul sunt prezentați drept colaboratori la ridicarea pământului: Dumnezeu dă ploaie, omul cultivă pământul cu unul și același scop-rodire?
-Calitatea omului de colaborator al lui Dumnezeu reiese din faptul că el este chip al lui Dumnezeu. Datorită acestei calități el se găsește într-o relație deosebită cu Dumnezeu și cu lumea. Lumea are o valoare, dar valoarea ei nu este separată nici de Dumnezeu nici de om. În vârful creației, omul este pus în grădină pentru a prelungi lucrarea lui Dumnezeu în grijile cu care El înconjoară pământul; el participă la o creație constantă, la o evoluție pe care trebuie s-o influențeze datorită puterilor care i-au fost încredințate. Omul nu are însa dreptul de a dispune în mod absolut de calitatile și posibilitățile naturii, este doar iconomul proprietarului divin care folosește calitățile lumii în vederea existenței generațiilor succesive de oameni. Calitatea de stăpân al naturii trebuie exercitată în unire cu intențiile Creatorului a toate. Creația nu trebuie, așadar, tratată nici cu dispreț, nici cu teamă pentru imensitatea ei, nici evitată, ci folosită fără sa i se afecteze structurile sale esențiale și cu respectul acordat pentru că este lucrarea si bunul Altuia.
- Și deoarece suntem în pragul Zilei Mondială a Mediului Înconjurător, ce mesaj aveți pentru cetățenii țării noastre?
- Îndemnul meu către societate este să ocrotească natura, pentru că natura reprezintă perspectiva noastră de a trăi într-o țară prosperă, bogată și fericită.
Maria Cucută- Rujină pentru Altarul Credinței
