Vrem vindecare!

554

Oare ce este mai dorit de către fiecare dintre noi decât sănătatea trupească şi su­fletească?!

Adesea conştientizăm că suntem bol­navi şi acesta este un semn al păcatului.

Oricum, trebuie să recunoaştem că, deşi Dumnezeu îngăduie diavolului de a ne zdruncina sănătatea, tot El ne făgă­duieşte vindecarea. Căci prin boală îi pedepseşte pe cei nelegiuiţi şi în acelaşi timp îi aduce la credinţă pe cei ce s-au abătut din calea adevărată.

O problemă a multor oameni este că ei se îngrijesc exclusiv de sănătatea tru­pească şi uită sau chiar o neagă pe cea su­fletească. Nu-şi dau seama că de multe ori viaţa plină de patimi este izvorul bolii şi al suferinţei.

După ce aleargă pe la toţi doctorii unii cad în mrejele „miraculoşilor vindecători” şi în ultimă instanţă ajung să-şi aducă am­inte şi de Domnul. Apoi urmează altă etapă, când Îi cer să primească imediata vindecare. Se întâmplă să afirme că nici nu există vre-un Dumnezeu, căci nu-i aude şi nu-i vindecă chiar în acea clipă.

Şi dacă medicul trupesc îţi admin­istrează anumite medicamente şi este nevoie de timp pentru a ajunge la o sănă­tate trupească, exact acelaşi lucru îl recomandă şi Biserica,

Mulţi merg la biserică, dar puţini se vindecă. Mulţi se numesc creştini, dar puţini au sănătate duhovnicească. Dincolo de toate legile fizice şi biologice, care re­glează viaţa, există şi legile duhovniceşti. Şi anume ele sunt uitate în ultima vreme.

Nu putem înţelege, de ce suntem bol­navi şi de ce suferim şi nici cum trebuie să ajungem la vindecare şi sănătate. Să căutăm mai înainte de toate, care este rădăcina bolii, apoi vom şti, de unde tre­buie să începem tratarea.

O viaţă corectă, lupta cu ispitele, trezvia minţii, trăirea întru Hristos prin primirea Tainelor Sale ne pot asigura o vi­aţă sănătoasă atât trupească, cât şi duhovnicească.

Preot Octavian MOȘIN


Articole Asemănătoare
2785

Cum a salvat Maica Domnului o femeie grav bolnavă

In oraşul Vaslui, mai este încă în viaţă profesorul pensionar Dumitru Cotoran. Prin anul 1939-1940 era profesor de filosofie la liceul din Vaslui. Şi, după cum singur mărturiseşte, era un ateu convins. Soţia era însă credincioasă. Dar nu aveau copii. Iată, însă, că soţia i se îmbolnăveşte grav şi este internată pentru operaţie la un […]

Articole postate de același autor
722

Să nu ne pierdem inima de copil

De câte ori sunt în preajma copiilor mă minunez de frumusețea, inteligența, sinceritatea lor. Dar ceea ce îi caracterizează exclusiv este neprihănirea. Asta pierdem noi, maturii, în timp, asta ne lipsește. Copiii, chiar dacă îi mai mustri sau le aplici vreo pedeapsă, uită, te iartă…, ceea ce de multe ori celor trecuți prin ani li […]