Veniți, împreună cu El să pătimim…

477

(Cuvântul de Învățătură al Preasfințitului PETRU, pentru Săptămâna Patimilor.)
Iubiți credincioși

Se începe Sfânta și Marea Săptămână a Patimilor. Nici o săptămână de pe parcursul anului nu este numită Sfântă și Mare. Aceste denumiri au fost date încă din vechime și nu întâmplător. Săptămâna aceasta se numește Mare, pentru măreția lucrurilor ce s-au săjârșit în ea, iar Sfântă – pentru sfințenia slujbelor deosebite ce se săvârșesc acum și pentru curăția sufletească în care trebuie să petreacă și în care petrec cu adevărat unii creștini.

Ne spun Sfinții Părinți că, în această săptămână și faptele noastre trebuie să fie mari și sfinte. Și mai mult decât atât, Sfânta Biserică vine în aceste zile să ne trezească conștiința noastră duhovnicească, prin cuvintele: „Mergând Domnul spre patima cea de bunăvoie…”, ca să înțelegem că și noi suntem datori să mergem de bunăvoie spre Hristos, spre biserică, spre rugăciune, spre toate faptele cele bune.
Biserica Ortodoxă, prin glasul sfintelor slujbe se străduiește de 2 mii de ani să aducă cât mai aproape de inima noastră, prin cuvinte sfințitoare, toate patimile Domnului nostru Iisus Hristos, pentru a ne face să fim mai recunoscători și mai umilincioși în fața lui Dumnezeu, dar și pentru a ne mișca spre o viață mai duhovnicească. Dar cu toate acestea și chiar dacă astăzi avem atâta liberate pe care aproape că nu au mai avut-o nimeni dintre creștini vreodată, totuși, mulți rămân reci la suflet, uneori chiar împetriți și nemișcați de cuvintele Sfintei Biserici. Este atât de dureros că anume în această Sfântă Săptămână, când comemorăm, în cel mai umilincios mod, toate chinurile ce le-a pătimit Hristos, pentru a noastră mântuire, creștinii noștrii sunt dedați grijilor lumești mai mult ca oricând. Ne pregătim să fie casa curată, pentru ai primi pe oaspeții dragi, facem tot felul de cumpărături, ne îngrijim să avem de toate pentru masa de sărbătoare, alergăm în colo și-ncoace ostenindu-ne și istovindu-ne înfăptuind numai lucruri lumești. Sigur, trebuie să ne îngrijim și de acestea – casă, masă, bucate, curățenie, cumpărături – însă este dureros că ne îngrijim mai mult de acestea sau numai de acestea, nepurtând grijă de suflet și nu ne mai gândim cuviincios la Patimile lui Hristos.
Un patriarh al bisericii noastre spunea: „Atâta mâhnire te cuprinde gândindu-te că, tocmai atunci când Hristos stă pe cruce, creștinii stau prin târguri, magazine și bucătării; tocmai când Hristos este adăpat cu oțet, creștinii pregătesc tot felul de băuturi și mâncăruri; tocmai când Hristos este dezbrăcat și bătut, atunci creștinii își primenesc trupul și-și cumpără tot felul de haine; și, tocmai când Hristos își dă Preacuratul Său Suflet pe cruce, atunci și creștinii abea deși trag sufletul obosiți fiind de mulțimea grijilor și lucrurilor lumești.
De aceea și creștinii nu mai pot să simtă din plin bucuria sfințitoare a Luminoasei Sărbători a Învierii, pentru că sufletul le este istovit și răvășit după o săptămână de preocupări lumești. Săptămâna Patimilor, ne cheamă prin slujbele ei sfințitoare, să curățim și să pregătim sufletul, măcar cum pregătim casa și masa pentru sărbătoare, ca în el să se sălășluiască Lumina cea dătătoare de viață și de bucurie ce izvorăsc din Sfânta Sărbătoare a Învierii.

Iubiți fii și fice duhovnicești

Creștinii de altădată participau la toate slujbele acestei săptămâni. Noi luînd-o ca o datorie de creștin, să fim măcar la joi seară la Slujba Deniei când se cites cele 12 Evanghelii a Patimilor; vineri seară la Slujba Prohodului Domnului nostru Iisus Hristos, iar sâmbătă seara, înspre slujba Învierii să fim prezenți în Sfintele Biserici înainte de a se începe slujba Pascală, pentru a primi cu lumânarea în mână, în semn de binecuvântare cerească Focul Haric. Cu atât mai mult că, de aceste sărbători vă vin acasă rudele, copiii și nepoții, nu ședeți acasă în seara Sfintei Învieri sau să veniți doar spre dimineață de a vă stropi coșul cu bucate, ci veniți cu toți, cu mic și mare, la Slujba Sfintei Sărbători.
Voi încheia cu o chemare a Biserici, desprinsă dintr-o stihiră de la slujba vecerniei din Lunea Mare: „Veniți, așadar, și noi cu gânduri curate și fapte minunate să mergem împreună cu El, și împreună cu El pătimind, să ne răstignim și să murim pentru desfătările lumești, ca să înviem împreună cu El”.

Cu dragoste creștinească și grijă părintească
+ PETRU +
Episcop de Ungheni și Nisporeni


Articole Asemănătoare
105

Dacă copiii clericilor sunt bine educați şi comportamentul lor în societate e creştinesc, misiunea preotului devine mai ușoară

Educând copiii, educi omenirea” (Sf. Ioan Gură de Aur) Iubiţi fraţi şi surori! Atât pentru preot în parohie, cât mai cu seamă pentru ierarh în eparhie, printre îndatoririle şi misiunile sale pastorale, una dintre cele mai importante este să îndrepte prin cuvânte folositoare, acele obiceiuri şi deprinderi rele, care îl duc pe om la săvârşirea […]

Articole postate de același autor
229

Pastorală la Nașterea Domnului a Preasfințitului Petru, Episcop de Ungheni Nisporeni

„Născându-Se din Tatăl, ne-a creat pe noi,  Iar născându-Se din mamă, ne-a reînnoit. S-a născut din Tatăl ca noi să putem exista,  iar din mamă S-a născut ca să nu pierim.”  (Fericitul Augustin). Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi, Iubiţii mei fii duhovniceşti în Domnul, Har și bucurie de la Domnul Cel ce se naște în peșteră, […]