Să începem orice lucru cu rugăciune şi cu semnul Sfintei Cruci

1852

Ştim de la Sfinţii Părinţi că înţelepciunea are două capete. Cel de jos este frica de Dumnezeu, iar cel de sus este dragostea de Dumnezeu, care este „legătura desăvârşirii”. De la frica de Dumnezeu începând, eu îi îndemn pe credincioşi la frica de moarte şi de judecată. Apoi le aduc aminte de muncile iadului, de slava raiului, de milostenie, de creşterea copiilor în frica şi certarea Domnului, de spovedanie sinceră şi deasă, de părăsirea păcatelor, care este adevărata pocăinţă.

Pe cei căsătoriţi îi îndemn la viaţă curată de familie, sfătuindu-i să părăsească păcatul cel greu al uciderii de copii şi orice încercare împotriva zămislirii de copii. Îi îndemn să părăsească certurile, judecăţile, mânia, beţia şi ura şi îi îndemn să se împace unii cu alţii mai înainte de asfinţitul soarelui.

Îi îndemn pe credincioşi să nu se ducă la cei care descântă, la vrăji sau la „deschiderea pravilei”, care este vrăjitorie cu lucruri sfinte, numită de Sfinţii Părinţi „ghitia”.

Îi îndemn pe credincioşi să meargă regulat la Sfânta Biserică, să asculte predicile preoţilor şi să nu se adune prin case sau la adunările sectare. Îi mai îndemn să se păzească de beţii, de desfrânări, de adulter şi de celelalte urgii ale acestor grele păcate. Îi îndemn să postească cu sfinţenie cele patru posturi, precum şi miercurea şi vinerea, afară de cazuri de boală sau alte împrejurări binecuvântate.

Îi sfătuiesc pe credincioşi să nu citească cărţi eretice şi sectare, nici să discute despre credinţă cu sectarii, ci să citească Sfânta Scriptură cât mai des, precum şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Îi sfătuiesc pe credincioşii noştri să aibă în casă Ceaslovul, Psaltirea, Biblia, vieţi de sfinţi şi alte cărţi de rugăciuni şi folositoare de suflet. Îi îndemn să asculte de preoţi şi de duhovnici, ştiind că sunt rânduiţi de Dumnezeu.

Îi îndemn, de asemenea, să se roage seara şi dimineaţa şi să înceapă orice lucru cu rugăciune şi cu semnul Sfintei Cruci. Îi îndemn să trăiască în pace cu cei din casă, cu vecinii, cu toţi oamenii; să aibă milă de cei neajutoraţi, străini şi bolnavi; să nu fure nimic de la alţii, nici din averea cea de obşte.

Îi mai îndemn să se roage pentru toată lumea, să rabde cu bărbăţie necazurile; să dea celui cu cinstea, cinste; celui cu frica, frică; celui cu dajdia, dajdie; şi nimănui cu nimic să nu rămână datori – cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel în Epistola către romani, capitolele 13, 5-8.

Acestea şi altele de acest fel învăţ pe creştini, pe fiii Bisericii noastre Ortodoxe, care ajung până la mine. Iar a face mare teologie cu aceşti nevinovaţi creştini, nici nu mă pricep şi nici nu socotesc a le fi lor de mare folos, câtă vreme au încă dinţi de lapte la cele mai înalte şi subţiri învăţături duhovniceşti.

Extras din Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 4, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, p. 45-47


Articole postate de același autor
466

Tristețea se va preface în bucurie

Iubirea pe care Dumnezeu o poartă oamenilor îşi află ex­presie simbolică în iubirea maternă, atât de firească şi atât de cunoscută fiecăruia dintre noi. În infinita Sa iubire, Domnul „are grijă de noi” (cf. I Petru 5,7) şi, în virtutea acestei griji, ne trimite încercări şi suferinţe. Care mamă iubitoare nu-şi întristează uneori odrasla, supunând-o […]



Urmăriți-ne pe Facebook!