Roagă-te și pentru mine

184

Roagă-te și pentru mine, fir smerit de lumânare!

Când în lacrima de ceară porți atâta îndurare,

Osteneală ta lumină să împrăștie în suflet,

Unde norii grei se-adună, aducând, și ploi, și umblet!

Roagă-te și pentru mine, când pornești spre veșnicie

Pe un drum legat cu ață, ce arzând, cărări învie!

Printre lumi ce se destramă ca un fulger, treci semeață,

Alungându-mi gânduri negre și trezindu-mă la viață!

Roagă-te și pentru mine, când smintesc o așteptare

Și în clipa-nstrăinării să găsesc iubirii cale!

Ia din inimă durerea, du-o în neant, departe,

Să rămână rătăcită printre umbrele din noapte!

Jertfa ta spre înălțare, să mă poarte-n rugăciune,

Lacrimile mele toate cu-ale tale să se-ndrume!

Când îmi plec genunchi și creștet la iubirea din icoane,

Roagă-te și pentru mine, fir smerit de lumânare!

 

Diana Sava Daranuța


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
726

De ce-ai dat, Doamne?!

(Lui Ozea Rusu) Copiii leşină, nu-i bine, Şi moarte picură din nori. Şi chiar izvorului îi vine Un fel de greaţă uneori. Atâtea vorbe şi minciuni, Atâtea seci promisiuni! De ce-ai dat, Doamne, grai la om, Iar nu la floare şi la pom?! A prins a înălbi, Precum ninsorile, Şi tinereţea mea! Mai bine ar […]

Articole postate de același autor
548

N-am făcut nimic bun!

– Părinte, când venea iarna acolo, în Munţii Stânişoara, ce făceaţi? – Iarna? Mai degrabă tremuri tu de frig în Bucureşti, decât eu în munţi! – Păi, noi chiar am tremurat de frig… – Mi-am făcut bordeiul de doi metri în lungime şi doi metri în lăţime, şi am pus două furci în fundul bordeiului, […]