Postul: ce e prea mult – vatămă, şi ce e prea puţin – păgubeşte

497

Sfântul Vasile cel Mare în înţelepciune, în virtuţile creştineşti şi în post, în acest scop, al cumpănirii vieţii prin post şi alimentarea chibzuită a omului trăitor pe acest pământ, zice aşa: „Înfrânarea (de la bucate) se măsoară fiecăruia după puterea sa trupească. Eu socotesc că nu-i fără de primejdie ca, ruinând, prin înfrânare nemăsurată, puterile trupului, să-l faci inactiv şi incapabil de fapte bune”.

Postul este, deci, o potrivire a vieţii omului, ca apa din oala pe care o pui la foc. Dacă oala pusă la foc e goală, mai pui apă în ea, ca să nu se spargă de tăria focului; iar dacă e plină-ochi, mai deşerţi din ea, ca nu cumva, fierbând, să curgă în foc şi să-l stingă.

La întreţinerea vieţii omeneşti trebuie alimentaţie cu chibzuială sănătoasă şi înţeleaptă, aşa cum cu chibzuială se alimentează motoarele maşinilor cu benzină, motorină, ulei, apă şi alţi combustibili; sau cum se alimentează feluritele maşinării electrice şi becurile de iluminat, de la uzina electrică. Ce e prea mult – vatămă, şi ce e prea puţin – păgubeşte.

Din Protosinghel Nicodim Măndiță, Învățături despre rugăciune, Editura Agapis, București, 2008, p. 100


Articole postate de același autor
796

Credința aduce recompense în viața de dincolo, dar și în aceasta

Cercetarea efectuată la University Of Colorado At Boulder, SUA, publicată în 1999, a demonstrat științific că cei care merg în mod regulat la biserică trăiesc mai mult decît cei care o frecventează rar sau niciodată. Pentru prima dată a fost cuantificată durata în plus de viață. În timp ce există diferențe între sexe și rase, […]