Părintele Calistrat despre sfârşitul lumii. „Se uită Dumnezeu la noi şi spune: ăştia sunt tâmpiţi? De curvărie nu se lasă, dar îi interesează când vin Eu”

1862

„Ce face umanitatea de 2000 de ani? Aşteaptă Sfârşitul Lumii! Semne, minuni, secte neocreştine, creştine, unii pe deal..unii la 1000 de ani, unii la 2000 de ani, Calendarul Mayaşilor, Profeţiile lui Nostradamus, prostii de tot felul.

Şi se uită Dumnezeu la noi şi spune: Oare ăştia sunt tâmpiţi? De pocăit nu se pocăiesc, de postit nu postesc, de curvărie nu se lasă, de băut nu se lasă, de fumat nu se lasă, de duşmănie nu se lasă, dar îi interesează când vin Eu! Ce-o fi în capul lor? Oare ăştia nu se gândesc să merg în iad? Şi îi lasă în prostia lor, caută OZN-uri, fac telescoape astronomice să vadă cerurile, galaxiile, caută extratereştri prin univers şi alte civilizaţii. Şi Dumnezeu râde de dânşii”. „Şi atunci te întreb dragă domn al meu, cu buncărul, cu proviziile şi cu toate canalele pe sub pământ: Când s-a topit pământul, pe care Dumnezeul l-a făcut din nimic şi îl înnoieşte din nimic, ce faci tu măi…cu buncărul? Că ai titlu de proprietate?!

Uite, Dumnezeu, calcă titlul tau de proprietate! Cu eşti tu un păduche puţin schizofren la minte să te pui cu puterea celui care le-a creat pe toate din nimic? Ştiţi ce spune Dumnezeu? Băi da` ăştia sunt bolnavi rău la cap, eu cred că nu trebuia să propovăduiesc Evanghelia, trebuia să aduc nişte îngeri psihiatri întâi să îi tămăduiască psihic”.

Cât despre obsesia unora cu privire la legătura dintre necurat şi tehnologie, dracul nu are treabă cu calculatorul, ci cu inima omului, cu raţiunea lui, acolo îl doboară. „Mintea e Podul Dracilor, aşa spun sfinţii părinţi! Acolo se cuibăreşte satana şi te pisează: Fură!, Dă în cap!, Ucide!, Bea!, Mănâncă! Distrează-te!, Destrăbălează-te! El numai îţi şopteşte şi tu „fraierică colcăţel” percutezi şi le faci pe toate”.

 


Articole postate de același autor
193

Rugăciunea înseamnă siguranţă

Gheronda, adeseori mirenii întreabă cum să se obişnuiască să se roage. – Uite, mai demult, unii care voiau să devină mo­nahi şi aveau un caracter aspru, mergeau şi se nevoiau pe stânci abrupte, în peşteri, în mormintele închinăto­rilor la idoli sau în locuinţele demonilor. Acolo treceau printr-o mulţime de primejdii – se temeau ca nu […]