8c736090

Nu este povară, este fratele tău!

501

Pe o potecă abruptă şi stâncoasă am întâlnit o fetiţă, care-şi purta în spate frăţiorul.

Se vedea cu ochiul liber că micuţul era prea greu pentru puterile ei.

I-am spus:

–Fetiţo, ce grea povară duci!

Ea m-a privit mirată şi mi-a spus cu reproş în glas:

–Nu este o povară domnule, este fratele meu!

Am rămas uluit. Fetiţa cea curajoasă tocmai îmi dăduse o lecţie de viaţă.

Şi când durerile oamenilor mă copleşesc şi îmi pierd tot curajul, cuvintele fetei îmi amintesc:

,,Nu este povară, este fratele tău!”


Articole Asemănătoare
5824

Ce este dragostea?

Dragostea nu-i atunci când iubești pentru că celălalt este frumos, corect, nebăutor, nefumător, asigurat material, ci atunci când pur și simplu iubești. Dragostea e, probabil, atunci când iubești până și defectele celuilalt. Dacă omul ți se pare frumos, inteligent, talentat, asta nu e neapărat dragoste. Altceva este când îi știi și-i iubești defectele. Atunci când […]

Articole postate de același autor
343

“Avem nevoie de cât mai multă rugăciune!”

Când un monah se roagă, copile, oricât ar fi de păcătos, rugăciunea lui, dacă e sinceră, degrabă e plinită de îngerii lui Dumnezeu, pe care Domnul i-a rânduit spre slujire aceluia când a îmbrăcat schima. De aceea să preţuim rugăciunea unui monah… Câtă vreme, copile, vor mai exista monahi care se roagă cu lacrimi pentru […]



Urmăriți-ne pe Facebook!