Lumânarea – o antenă ce ne pune în legătură cu Dumnezeu

7307
  – Părinte, atunci când aprindem o lumânare, să spunem că o facem în cutare scop?

– O aprinzi. Dar unde o trimiţi? N-o trimiţi undeva? Prin lumânare cerem ceva de la Dumnezeu. Când o aprinzi şi spui: ,,Pentru cei ce suferă trupeşte şi sufleteşte şi pentru cei ce au mai mare nevoi,”, în aceştia sunt cuprinşi şi vii şi morţii. Ştiţi câtă odihnă simt cei adormiţi când aprindem o lumânare pentru ei? Astfel dobândeşte cineva comuniune duhovnicească şi cu cei vii şi cu cei adormiţi. Lumânarea, în puţine cuvinte, este o antenă ce ne pune în legătură cu Dumnezeu, cu cei bolnavi, cu cei adormiţi.

– Părinte, dar tămâia de ce o ardem?

– O aprindem spre slavoslovirea lui Dumnezeu. Îl slăvim şi Îi arătăm recunoştinţă pentru marile Lui faceri de bine săvârşite în toată lumea. Tămâia este şi ea un prinos. Şi după ce o oferim lui Dumnezeu şi Sfinţilor tămâind icoanele, tămâiem după aceea şi icoanele vii ale lui Dumnezeu, adică pe oameni. Să puneţi inimă în toate, fie că cereţi ceva lui Dumnezeu, fie că Îi mulţumiţi. Prin lumânare spun: „Dumnezeul meu, Îţi cer cu toată inima mea să-mi împlineşti o cerere”. Iar prin tămâie spun: „Iţi mulţumesc, Dumnezeul meu, cu toată inima pentru toate darurile Tale. Îţi mulţumesc că-mi ierţi multele mele păcate şi nerecunoştinţa lumii şi nerecunoştinţa mea cea multă!”

Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Trezire duhovnicească, Editura Evanghelismos, 2003, p. 162


Articole Asemănătoare
1161

„Dă-mi un peştişor pentru fratele…”

  Îmi aduc aminte că la Mănăstirea Esfigmenu era un bătrânel atât de simplu, încât chiar şi Înălţarea Domnului o socotea a fi o sfântă. Rostea rugăciunea: “Sfântă a lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi”, cu şiragul de metanii. Acest bătrân slujea la bolniţă şi s-a întâmplat odată să nu aibă ce să-i dea unui frate […]

Articole postate de același autor
992

Icoana Sfântului Cuvios Siluan Athonitul a fost întâmpinată cu multă evlavie

În această seară, la sfânta mănăstire „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, Ciuflea” a fost adusă din Grecia o icoană a Sfântului Cuvios Siluan Athonitul. Sfințenia a fost întâmpinată cu multă evlavie de către clerul mănăstirii în frunte cu Preacuviosul Arhim. Nicolae (Roșca), de obștea monahală, precum și de numeroși credincioși. La slujba privegherii alături de […]