În pelerinaj la sfintele mănăstiri ale Moldovei

317

„Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ și locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu” (Părintele Teofil Părăian).

Cu ajutorul lui Dumnezeu și binecuvîntarea Prea Sfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în săptămîna luminată cînd toată suflarea se bucură de sărbătorile pascale, un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Olimp” din or. Sîngerei, au vizitat cîteva mănăstiri din raioanele Calarași și Strășeni: Frumoasa, Răciula, Hîrbovăț, Hîrjauca și Țigănești.

Organizatorul acestui pelerinaj a fost protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei, profesor de religie la liceul mai sus menționat. Dis-de-dimineață copiii au participat la sfînta Liturghie, la mănăstirea Frumosa, unde au vizitat și muzeul mănăstirii de o rară frumusețe: icoane vechi, cărți de slujbă, veșminte arhierești și preoțești, obiecte bisericești, lucruri care ne reprezintă țara, tradiția și neamul nostru moldovenesc.

La toate mănăstirile elevii au făcut cunoștință cu istoria și viața mănăstirilor, au primit sfaturi duhovnicești din partea trăitorilor sfintelor așezăminte, care și-au dedicat viața întru totul lui Hristos. Tinerii pelerini au rămas plăcuți surprinși și bucuroși că au reușit în perioada vacanței să viziteze aceste perle deosebite ale țării noastre. Sincere mulţumiri aducem părinților, care au contribuit și susținut financiar, șoferilor că au avut răbdare și au condus cu atenție, ca să ajungem cu bine acasă.


Articole Asemănătoare
491

Ce să fac ca să mă mântuiesc?

Ce să fac ca să mă mântuiesc? Să citesc acatiste, să bat metanii, să merg pe la mănăstiri? Împlineşte bine ceea ce Dumnezeu ţi-a încredinţat nemijlocit: ocupă-te de copii, fă munca pe care o ai de făcut aşa de conştiincios încât să-L bucuri pe Dumnezeu, şi e de ajuns, nu trebuie să născoceşti nimic. Este […]

Articole postate de același autor
182

Adevărata frică de Dumnezeu – frica să nu-L pierzi pe Dumnezeu

Dacă vine harul acesta la începutul vieţii, se pierde – fiindcă omul nu ştie să trăiască fără păcat, şi nu ştie să nu-l piardă. Dar dacă continuă educaţia sfântă a omului, revine harul. Dar totuşi sufletul îl simte de aşa o gingăşie, încât te apucă o groază cum să nu-l pierzi. Şi frica aceea care […]