Ieromonahul Atanasie Ivanișin – condamnat la moarte prin împușcare

504

Ieromonahul Atanasie, cu numele de botez Alexandru, s-a născut la 30 august 1862 în familia lui Macovei Ivanișin din localitatea Secureni, jud. Hotin. A învățat carte la școala din satul natal, având posibilitatea ca de la vârstă fragedă să citească din Sf. Scriptură și Viețile Sfinților. Îndrăgind viața monahală, în anul 1893,  pleacă la Sfântul Munte Athos, fiind primit în obștea Mănăstirii Sf. Pantelimon, la 18 iunie. A fost tuns ca rasofor la 6 martie 1895 și după primirea mantiei, a făcut ascultare la metocul Chromitsa și la metocul mănăstirii, situat în orașul Moscova.

Potrivit datelor înscrise în Monahologiul Mănăstirii Sf. Pantelimon, referitor la viețuitorii așezământului monahal, viitorul ieromonah Atanasie, era de statură mijlocie, avea părul de culoare neagră și ochii căprui. În perioada anilor 1904-1912 a viețuit la mănăstire, apoi din nou la metocul din Moscova, unde a rămas și după revoluția bolșevică, neavând posibilitatea de a se reîntoarce la mănăstire. În anul 1920, a fost hirotonit în treapta de ieromonah, “fără cunoașterea mănăstirii”.

În anul 1925, ieromonahul Atanasie Ivanișin devine slujitor la biserica Cimitirului Semionovsk din Moscova. A slujit la această biserică până la 19 august 1934, când a fost arestat. Era învinuit ca fiind membru al unei “organizații monarhiste contrarevoluționare”. Cu câteva zile înainte de arestare, într-un raport secret adresat administrației NKVD și Procuraturii din Moscova, se scriea cum că “ieromonahul Atanasie, el fiind și Ivanișin Alexandr Macoveevici, bazându-se pe cercurile largi ale clericilor a desfășurat o activitate amplă în scopul pregătirii credincoșilor pentru trecerea Bisericii în ilegalitate”. Într-un alt raport se scriea că ieromonahul Atanasie Ivanișin se bucura de mare popularitate în rândul credincoșilor din Moscova, “era cunoscut în cercurile largi ale clericilor ca fiind un călugăr-“ascet” de la Muntele Athos, având și un număr semnificativ de admiratori”. În rapoartele “informatorilor” se mai scriea că preotul Atanasie oficia clandestin slujbe religioase în locuințele credincoșilor și că în timpul predicilor le vorbea despre distrugerea și profanarea bisericilor, despre arestările clericilor și credincoșilor nevinovați, cum că “colhozurile fiind de la diavol, au sărăcit și înfometat țăranii”, din aceste motive ”muncitorii și în special țăranii sunt chinuiți peste măsură și așteaptă momentul  pentru a se răscula” și că ”puterea sovietică în curând va cădea”. Părintele a refuzat  să semneze  orice acuzație, răspunzând la toate întrebările din timpul interogatoriului cum că nu cunoaște nimic. Judecata a avut loc la 11 decembrie 1934, fiind condamnat coform  art. 58-10 CP al RSSFR la 5 ani de exil.

Anii de surghiun, părintele Atanasie Ivanișin i-a petrecut în localitatea Kuznețovo, raionul Prioziornîi, regiunea Arhanghelsk, până la data de 22 septembrie 1937, când a fost arestat din nou. Era acuzat de activitate contrarevoluționară, cum că “vorbea despre distrugerea credinței în Hristos, afirmând că în curând vor fi deschise toate bisericile”. Judecata a avut loc la 23 octombrie, în cadrul ședinței troicii NKVD, fiind condamnat la pedeapsa capitală - moarte prin împușcare. Sentința de judecată a fost executată la 27 octombrie 1937. Peste patru decenii de la executarea sentinței, la 16 iunie 1989, pîrintele a fost reabilitat.

                                     Protoiereu Ioan Lisnic


Articole Asemănătoare
728

Seri duhovnicești la biserica “Întâmpinarea Domnului” din Chișinău; invitat: protoiereul Ioan Lisnic

„Biserica Ortodoxa din Moldova în perioada sovietică,” este tema conferinței zilei de miercuri, 7 decembrie 2016, ora 18.00, de la Biserica «Întâmpinarea Domnului» din incinta USM. Invitatul acestei seri este protoiereul Ioan Lisnic. Fără trecut nu există viitor. Istoria Bisericii noastre cunoaște mulți slujitori ai altarelor  care s-au distins prin faptele lor mărețe și luptă continuă […]

Articole postate de același autor
863

Preoți basarabeni martirizați în primul an de ocupație sovietică: Pr. Pavel Barbos

Ca urmare a semnării Protocolului adițional secret al tratatului sovieto-german din 23 august 1939, Uniunea Sovietică arăta interes față de Basarabia. La 26 iunie 1940, Guvernul sovietic adresează României prin ambasadorul român la Moscova o notă ultimativă în care se cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de nord. Sovieticii motivau ”înapoierea” Basarabiei argumentând fals cum […]