Iartă-mă, măicuţă…

5223

 

Iartă-mă, măicuţă, iartă-mă că azi,
Să-ţi aduc o floare, n-am avut răgaz,
Nici s-aprind să ardă, candela măcar,
Mi-am irosit timpul, mamă, în zadar.

De o vreme, parcă, toate-o iau la goană
Nu mai avem vreme pentru suflet, mamă.
Nu mai avem timpul pentru somn şi rugă,
Doar o lumânare aprindem pe fugă.

Prea multe probleme, prea multe nevoi,
Nu mai ştim de suflet, nu mai ştim de noi,
Prinşi ca într-un iureş, ne învârtim în cerc,
Dar de mers, ni-i mersul mamă, ca de melc!

Au trecut deodată, anii cei de floare,
Când mergeam cu mieii, vara, la izvoare…
Când cântam cu mierla şi culegeam flori,
Şi scuturam roua, pe cărări în zori.

Am plecat în lume, lumea nu mă ştie,
Nu-mi cunoaşte portul, limba… inima-i pustie!
Geaba fac pe voie şi-mi ascund durerea,
Uit cu tot de mine, să le fac plăcerea…

M-am schimbat, măicuţă, tare m-am schimbat…
Nu mă mai cunoaşte, nimenea în sat.
Iartă-mă, măicuţă, că-s şi eu bătrână…
Mi-am adus de-acasă, un pumn de ţărână!

Dar nu-i din grădină, e de lângă prag…
Unde, întotdeauna m-aştepta-i cu drag!
Nu-i nici din cărare, nici din faţa porţii,
E din locu-n care, te-ai mutat cu morţii.

Am sădit să crească, floare-ntr-un ghiveci…
Că-i din locu-n care, te-ai mutat pe veci!
Eu îl ud măicuţă tot cu lăcrimioare…
Şi lumină-i face, veşnic o lumânare!

Iartă-mă, măicuţă, că-s şi eu bătrână,
Mâine-s lângă tine, un pumn de ţărână…

Mariana Adascalitei


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
915

Dialog

-Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie-n ea, de vrei, Despre Lună, despre Soare, Dar știu că-s copiii Tăi. Știu c-au moștenit Lumina De pe fruntea-Ți luminată Și de-atunci… întotdeauna Ai purtat numele Tată. Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie despre flori Cum răsar, cresc, dau în floare Și cum strălucesc în […]

Articole postate de același autor
285

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre […]