Dumnezeu i-a socotit dragostea ca o nevointă

6884

Părinte, dar femeia este slugă, să îl asculte pe bărbat? l-a întrebat odată o femeie pe părintele Ioan.

– Nu e slugă. Îl ascultă în cele bune, tocmai pentru că Dumnezeu a lăsat ca bărbatul să fie cap femeii. Dar bărbatul credincios, nu necredincios. Că cel necredincios nu este în stare să se conducă nici pe sine pe drumul cel bun. Si ascultarea merge până la păcat: dacă bărbatul îi spune femeii să avorteze un copil, bineînteles că femeia trebuie să pună ascultarea de Dumnezeu mai presus decât ascultarea de bărbat.

Într-o familie crestină, însă, nu ascultă numai femeia de bărbat, ci si bărbatul de femeie. Bărbatul nu e un general care dă ordine soldatului. Asupra problemelor care apar, cei doi se sfătuiesc si, nu de putine ori, femeia, fiind mai practică, găseste solutia mai bună.

-E mai simplu totusi pentru bărbat, îi spune: fă curat, sterge geamurile, fă mâncare, spală copiii……

– Treaba asta cu femeia care se ocupă de gospodărie e valabilă numai atunci când bărbatul aduce atâtia bani în casă încât femeia nu mai are nevoie de un serviciu. Dar, când femeia lucrează cot la cot cu bărbatul ei si vine acasă frântă de oboseală, ar fi anormal ca ea să trudească, iar bărbatul să o privească, relaxându-se.

Si nici când femeia stă acasă bărbatul nu trebuie să lase toată povara pe umerii ei. Iată un caz: un bărbat a venit acasă de la serviciu frânt de oboseală si a vrut să se culce. Sotia lui era studentă. Stiind că dacă îi va spune că a doua zi trebuie să predea lucrarea, sotul va rămâne să o ajute, s-au dus să se culce.

După ce sotul a adormit, ea a început să bată la masină ultimul capitol din lucrare. Pentru că uitase să închidă usa la dormitor, sotul a auzit zgomotul si a venit lângă ea, să o ajute. A uitat de oboseală si a venit trecând cu vederea faptul că a doua zi si el avea mult de lucru. A stat cu ea toată noaptea. Fără ajutorul lui, risca să nu termine la timp.

Dar, pentru că el stia să folosească toate degetele la scris, datorită lui a doua zi a predat lucrarea. Această întâmplare pare banală, dar nu e deloc asa. La dragostea sotiei care a vrut să îsi crute sotul, acesta a răspuns cu si mai multă dragoste. Putea să rămână în pat, să se odihnească. Dar nu a făcut-o. S-a ostenit, si Dumnezeu i-a socotit dragostea ca o nevointă.

Extras din Danion Vasile, Patericul Mirenilor, Pilde pentru secolul XXI, Editat de Editura Egumeniţa. Galaţi. 2004

 


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
7297

Femeia în care cred

Dependentă de iubire, pentru că din iubire se hrăneşte, prin iubire respiră. Iubirea este Crezul ei.Tresare când aude cuvinte precum: viaţă, dragoste, curăţie, familie, dor… Bucuriile ei sunt în cele simple: în copii, natură, cântec, animale…Iubeşte lumina şi frumosul. Nu râde niciodată îndrăzneţ, ea numai zâmbeşte. Se poartă cuviincios în tot locul, nu caută să […]

Articole postate de același autor
1517

Sărăcie „alinată” cu bucate calde. O cantină improvizată adună zilnic peste 200 de oameni în scuarul Parcului “Eternitate”

O cantină improvizată pentru săraci adună în fiecare zi peste 200 de oameni, care încearcă să supraviețuiască. Sunt oameni ai străzii, sau pensionari uitați de copii. Aici, savanții și muncitorii de rând mănâncă la o masă, mulțumind Mitropoliei Moldovei pentru farfuria de ciorbă oferită. Fiecare masă începe cu rugăciune. Pensionari, oameni fără adăpost, dar şi […]