Dragostea nu cade niciodată…

465

"Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte."

Despre dragoste s-a scris şi se vorbeşte mult, însă puţini sunt cei care o cunosc cu adevărat. Poate tocmai de atât că astăzi suntem tentați să vorbim foarte mult despre ea, uitând esențialul, despre dragoste nu atât se vorbește, cât ea se trăiește. Nu în cuvinte mari și frumoase, ci în fapte. Dacă dragoste nu e, nimic nu e, spunea Marin Preda. Acest adevăr are o valoare și mai mare pentru existența unei familii. 

Mulți consideră că formând o familie, vor deveni ca prin minune fericiți. Nimic mai fals. Fericirea familială se clădește pe multă dragoste, dăruire și jertfire de sine, cărora ar trebui să le mai adăugăm răbdare și compasiune. Și doar dacă știi să dăruiești, vei putea construi o adevărată casă, una nu atât materială, cât spirituală, unde cei dragi să revină cu bucurie.

Fiecare om  are nevoie de un „acasă”, în care, trudit și ostenit, să se în­toarcă. Un „acasă” unde să-i întâlnească pe cei dragi, cu care să împăr­tășească toate reușitele, dar și problemele, unde să se întărească și să pornească spre altele și mai înalte, și mai de preț. Familia reprezintă, astfel, un loc al iubirii și al împlinirii, al dăruirii și al fericirii comune.

Am hotărât să scriu aceste rânduri pentru a-mi exprima profunda recunoștință față de părinții mei, care celebrează 50 de ani trăiți împreună.  Anume de la ei am învățat ce înseamnă sa trăiești in dragoste, in răbdare, la bine si la greu. 50 de ani trăiți împreună este o adevărată binecuvântare a lui Dumnezeu, dar și o viață închinată nu sie, ci celorlați.  Astăzi, când adevărata viețuire în dragoste a soților unul fata de altul, și împreună față de Hristos, și-a pierdut din adevărata valoare, privesc către chipurile voastre, și mă închin în fața Bunului Dumnezeu că m-a binecuvântat să mă nasc în această familie, că ați știut să ne zidiți sufletește, pentru ca noi să știm să vă purtăm în inimi și în rugăciuni. Nădăjduiesc ca Dumnezeu să vă țină încă mulți ani împreună, cu sănătate, răbdare și tărie ca sa luați cununa cea care Dumnezeu o gătește celor plăcuți Lui.

Aș vrea ca cuvintele Sf. Ap. Pavel, pe care le-ați făcut cu adevărat călăuză vieților voastre, să fie un îndemn și pentru noi toți:"Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu , nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată".

Olga Armaș


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
744

Deșteaptă-ne, Tu Doamne

Doamne, imnul nostru nu-i decît o vorbă Aruncată-n vint Deșteaptă-ne, Tu Doamne Că dormim pe acest pamînt Nu ne trezește nimeni, ca prea dus noi dormim Încatusati la suflet, asa vrem să murim Cum Doamne, nu ne uiți Cînd noi uităm de tine? Cuminte ne-astepți Să ne venim în fire Sîntem, ca orbul ce caut-o […]