Doamne, iartă-ne pe noi, preoții duhovnici! Nu știu cum o să fie cu mântuirea noastră…

405

Părintele Ioan, preot slujitor la Mănăstirea Durău din județul Neamț:

La hirotonie, episcopul îi dă preotului pe un talger Însuși Trupul lui Dumnezeu, Trupul Cel Viu în veac, și îi spune așa:„Primește odorul acesta care se va cere de la tine la a doua venire” – cuvinte care înseamnă: „Pe toți cei pe care îi spovedești și îi dezlegi, cu toți aceștia trebuie să vii în față mântuiți”. Doamne, iartă-ne pe noi, preoții duhovnici! Nu știu cum o să fie cu mântuirea noastră...

Odată, unui părinte din Ardeal îi murise cineva din parohie spânzurat. Nu știa ce să facă și până la urmă așa a procedat: a trimis oamenii înainte, împreună cu cel mort, și preotul mergea ultimul. Plângea și spunea: „Doamne...! Doamne...! Iartă-mă, că pe acesta l-am pierdut”. La înmormântare a făcut rugăciunea Miezonopticii (catisma 17) și n-a mai zis nimic. L-au înmormântat undeva lângă cimitir, într-un colț (n.r. – așa cum cere rânduiala pentru cei care comit suicid) și s-a dus la mormântul rudelor celui adormit și a făcut un parastas, pomenindu-i pe toți, cu tot neamul lor cel adormit. Și așa și-au mângâiat și apropiații sufletele.

Să știți că este cumplit când simți că pierzi un ucenic, când pierzi pe cineva văzând că nu știi cum să-l ajuți. Și aceasta din cauza răutăților și a neputințelor noastre. Dar nu înțelegem că a fi ucenic înseamnă ceva extraordinar. E ca în război. Fiecare soldat, în război trebuie să pună pieptul pentru comandantul său, pentru că dacă el cade, toți cădem. Nu știm ce înseamnă asta și îi judecăm pe preoți. Chiar dacă i-ați vedea făcând păcate mari, să vă rugați și să plângeți pentru ei.

sursa doxologia.ro


Articole Asemănătoare
252

„Mărturisire”, fără mărturisire: „O dezlegare să mă împărtășesc”

 În anumite perioade se prezintă la duhovnici unii oameni, de obicei de vârstă înaintată, în rare cazuri din orașe, ci mai adeseori din sate și cer să le citească o dezlegare ca să se împărtășească. Unii ca aceștia au întipărită în ei obișnuința îndelungată, care apare acum deja ca o „tradiție”. Din vremuri vechi, dar […]

Articole postate de același autor
362

Cununia la biserică ‒ o „bifăm” sau o înțelegem ca Taină pentru veșnicie?

Cununia la biserică nu este doar o „superstiție” care trebuie „bifată” pentru ca mirilor să le meargă bine în viață, ci este elementul fără de care nunta rămâne o petrecere între prieteni și rude. Binecuvântarea care se revarsă aspura mirilor prin Taina Cununiei îi unește pe aceștia pentru veșnicie. Mulţi oameni nu conştientizează caracterul sacramental […]